Adevărurile nespuse despre Noe. N-ar fi fost singurul care ar fi construit o arcă și ar fi făcut invenții importante

Una dintre cele mai cunoscute povești din Biblie este cea despre Arca lui Noe – o corabie magnifică în care se aflau câte două exemplare din fiecare animal și o familie de oameni pentru a scăpa lumea de un potop trimis de Dumnezeu pentru a elimina răul din omenire.

Însă, este mai puțin cunoscut faptul că este posibil ca Noe să nu fi fost singurul care ar fi construit o arcă. Sau că el ar fi făcut invenții importante.

Noe, un inovator în agricultură

Deși în zilele noastre Noe este, fără îndoială, cel mai cunoscut pentru arca pe care ar fi construit-o, Cartea Genezei relatează că el a fost, de asemenea, prima persoană care a plantat struguri și a făcut vin.

Această idee a lui Noe ca inovator în domeniul agriculturii este dezvoltată în tradiția ulterioară, în care se spune că Noe ar fi fost inventatorul plugului, al secerei, al toporului și al altor unelte esențiale pentru plantare, creștere și recoltare. Împreună cu faptul că el ar fi inventat vinul, acest lucru face din Noe un erou și un binefăcător al omenirii.

În acest context, mulți rabini au înțeles ideea că Noe va fi o mângâiere pentru popor și pentru țară. În timp ce unii oameni din ziua de astăzi ar putea vedea alcoolul ca pe un rău net pentru societate, anticii ar fi văzut vinul și cultivarea strugurilor ca fiind fundamentale pentru civilizație.

Blestemul lui Adam spunea că oamenii vor trebui să lucreze pământul. Dumnezeu îi spune lui Adam în Geneza 3: „Blestemat este pământul din cauza ta; în muncă vei mânca din el în toate zilele vieții tale; spini și ciulini va aduce pentru tine; și vei mânca plantele câmpului”. Înainte de inventarea uneltelor, această muncă trebuia făcută manual. Prin urmare, prin invențiile lui, Noe ar fi eliberat atât oamenii, cât și pământul de blestemul lui Adam.

Eroul inițial al Potopului, străbunicul lui Noe

Pe lângă faptul că poveștile referitoare la Noe și arca lui și Noe și strugurii par aproape complet deconectate, poate chiar mai surprinzător este faptul că cea mai cunoscută dintre aceste două povești este probabil cea din urmă. Atunci când Noe este prezentat pentru prima dată în capitolul 5 din Geneza, explicația numelui său îl leagă direct de rolul său de figură agricolă, aducând alinare oamenilor din țară prin inovații în viticultură.

Unii cercetători sunt de părere că povestea Potopului i-a fost atribuită în mod eronat lui Noe, care era inițial faimos pentru inventarea vinului. Unii specialiști au sugerat că eroul inițial al Potopului nu a fost Noe, ci străbunicul său, Enoh.

Aceștia susțin că este posibil ca un scrib să fi făcut o greșeală când a copiat numele Enoh și a scris Noe, pentru că cele două nume sunt mai apropiate în ebraică decât în română. Elemente din Cartea lui Enoh susțin și această idee: Enoh primește o viziune a Potopului la vârsta de 500 de ani, care este vârsta pe care o are Noe când se nasc fiii săi. Potopul durează 365 de zile, un număr legat simbolic de Enoh. În plus, eroul din mitul babilonian al Potopului este dus direct în Rai, la fel ca Enoh.

Alți eroi care au supraviețuit Potopului

De altfel, deși povestea lui Noe care a construit o arcă pentru a supraviețui unui potop trimis de Dumnezeu ca să distrugă omenirea este cu siguranță cea mai cunoscută versiune a acestei povești, Noe nu a fost nici pe departe singurul nume legat de Potop.

Pe lângă Noe, eroi ai Potopului pot fi găsiți în poveștile mesopotamiene ale lui Ziusudra, un om virtuos care a trecut peste furtună într-o barcă construită la comanda zeului Enki, și în cea mai faimoasă poveste a lui Utnapishtim și a soției sale din Epopeea lui Gilgamesh.

Mitul grecesc vorbește despre Deucalion și Pyrrha, care repopulează lumea după ce Zeus o inundă din cauza răutății omenirii. Mitul hindus îl are pe Manu, care este avertizat să construiască o barcă de către un pește pe care l-a ajutat.

Omniprezența acestei povești în toată Eurasia sugerează că ea ar putea avea rădăcini într-un eveniment istoric real – nu un adevărat potop mondial, ci probabil un potop masiv în sud-estul Mesopotamiei, în câmpiile dintre Tigru și Eufrat. Registrul geologic arată că un astfel de potop a avut loc în jurul anului 2900 î.Hr. și este posibil să fi inspirat toate aceste povești.