Câinele care a salvat un oraș întreg. Balto a devenit erou național

În ianuarie 1925, în micul oraș Nome, Alaska, a izbucnit o epidemie mortală de difterie. Oamenii începuseră să moară pe capete, iar cei 1.400 de locuitori ai orașului aveau nevoie disperată de un ser pentru a evita o catastrofă.

Însă, cu porturile blocate de gheață și avioanele imobilizate din cauza vremii dificile, serul nu putea ajunge acolo decât într-un singur mod: cu sania. În scurt timp, un câine îndrăzneț pe nume Balto a devenit un erou național.

Balto, câinele devenit erou național

Născut în jurul anului 1919 în Nome, Alaska, Balto era un husky siberian negru cu un picior alb distinctiv. În timpul Serum Run din 1925, Balto a fost însărcinat să conducă ultima etapă de 87 de kilometri din traseul de 1084 de kilometri, alături de musherul său, Gunnar Kaasen, și de un alt câine pe nume Fox.

În misiunea de șase zile, Kaasen, Balto și Fox s-au confruntat cu condiții extreme în timp ce transportau serul salvator de vieți spre Nome. Temperaturile au coborât până la -40 de grade Celsius, iar un vânt puternic a redus vizibilitatea considerabil. Kaasen abia putea vedea.

La un moment dat, sania sa chiar s-a răsturnat, ceea ce a însemnat că Gunnar Kaasen a trebuit să sape prin zăpadă cu mâinile goale pentru a recupera prețiosul pachet de antitoxină pe care îl transporta. Pe 2 februarie 1925, Balto și echipa sa au ajuns în sfârșit în Nome și au livrat serul locuitorilor orașului. „Un câine al naibii de bun”, a spus Kaasen despre Balto.

Crescătorul lui Balto, neimpresionat

Pentru americanii din întreaga țară, care au urmărit la radio povestea dureroasă, Balto a devenit rapid un erou național. Dar nu toată lumea l-a văzut pe Balto în acest fel – inclusiv crescătorul său Leonhard Seppala.

Seppala participase, de asemenea, la Serum Run din 1925 cu un alt câine al său, Togo. El credea că laudele aduse lui Balto erau nedrepte, deoarece Balto condusese împreună cu Fox ultima etapă și pentru că Togo parcursese mai mulți kilometri pe un teren mai accidentat. Togo a alergat 420 de kilometri, în timp ce Balto a alergat puțin peste 80 de kilometri.

Ca atare, Seppala a considerat că laudele aduse lui Balto erau exagerate și nu credea că Balto merita să i se ridice o statuie în onoarea sa în Central Park din New York City. (Astăzi, Togo are și el o statuie, deși una mai mică, în Parcul Seward din oraș).

„Sper că nu voi fi niciodată omul care să răpească meritele vreunui câine sau șofer care a participat la acea cursă. Cu toții am făcut tot ce am putut. Dar atunci când țara a fost stârnită de entuziasm cu privire la Serum Drive, m-am supărat pe statuia lui Balto, căci dacă vreun câine merita o mențiune specială, acela era Togo.”, a declarat Seppala în memoriile sale.

Cu toate acestea, astăzi cei mai mulți oameni sunt de acord că Balto, Togo, Fox și toți ceilalți câini care au participat la Cursa Serului din 1925 au jucat un rol eroic în livrarea de medicamente salvatoare de vieți unui oraș disperat.

Alți câini rămași în istorie

Balto nu este singurul câine care a rămas în istorie. La 11 septembrie 2001, câinele ghid Roselle trăgea un pui de somn sub biroul stăpânului său, la etajul 78 al World Trade Center, când teroriștii au intrat cu un avion în Turnul de Nord.

Roselle s-a apucat repede de treabă, conducându-și stăpânul și pe cei din biroul său în siguranță, la parter. L-a condus chiar și într-o stație de metrou, în timp ce aerul era plin de fum și resturi. Pentru acest lucru, Roselle a fost premiată pentru curaj. Dar ea este doar unul dintre numeroșii câini celebri din istorie care au realizat fapte extraordinare.

La rândul lui, a rămas în istorie Zanjeer, câinele indian care adulmecă bombe și a cărui muncă a împiedicat o catastrofă și mai mare în timpul atacurilor teroriste din 1993 din Mumbai. Ai mai devenit eroi și câini precum Judy și sergentul Stubby, care au intervenit fără teamă în timp de război.

La rândul lor, au devenit celebri câini precum Greyfriars Bobby și Hachikō. Aceștua au devenit faimoși pur și simplu datorită loialității lor nemărginite față de stăpânii lor.