Cina cea de Taină. Mâncarea pe care au avut-o pe masă Iisus și apostolii săi

Mâncarea pe care ar fi avut-o pe masă Iisus și apostolii săi la Cina cea de Taină a fost dezvăluită de un studiu realizat recent de doi arheologi italieni. Cercetătorii au analizat în acest scop atât versete din Biblie, scrieri evreiești, cât și lucrări romane antice și date arheologice.

„Biblia vorbește despre ceea ce s-a întâmplat în timpul acelei cine, dar nu detaliază ce au mâncat Iisus și cei 12 apostoli.

Punctul de plecare este presupunerea că Iisus a fost evreu. El și discipolii săi au respectat tradițiile transmise de Tora și interdicțiile legate de mâncare”, a declarat pentru Discovery News Generoso Urciuoli, arheolog la centrul Petrie din Italia și autor al blogului Archeoricette despre mâncarea antică.

Urciuoli, care este specializat în istoria creștinismului timpuriu, și coautorul Marta Berogno, arheolog și egiptolog la muzeul egiptean din Torino, și-au publicat descoperirile în cartea „Gerusalemme: l’Ultima Cena” (Ierusalim: Cina cea de Taină, n.r.).

Comemorată astăzi de creștini, Cina cea de Taină este ultima masă pe care, potrivit Evangheliei, Iisus a împărțit-o cu cei mai apropiați ucenici ai săi în Ierusalim, cu câteva ore înainte de a fi predat de Iuda soldaților romani și de a fi răstignit.

Cina cea de Taină pictată de Da Vinci nu ar respecta adevărul istoric

Cina cea de Taină a fost imortalizată de Leonardo Da Vinci, dar capodopera, una dintre cele mai faimoase picturi din lume, nu este exactă din punct de vedere istoric, potrivit arheologul Generoso Urciuoli.

„Pictura murală a lui Leonardo derivă din secole de coduri iconografice. Cina cea de Taină are o semnificație simbolică foarte puternică, iar acest lucru nu ajută la reconstrucția istorică”, a declarat Urciuoli.

Punând cap la cap date istorice și indicii din opere de artă, cum ar fi picturile din catacombele din secolul al III-lea d.Hr., cercetătorii au reușit să reconstruiască obiceiurile alimentare din urmă cu 2.000 de ani din Palestina.

Imaginea ce se conturează este complet diferită față de reprezentările tradiționale ale Cinei celei de Taină. Cina, care a avut loc în camera de sus a unei case din Ierusalim, nu a fost o adunare așezată la o masă dreptunghiulară.

Citește și: Arsenie Boca, călugărul părăsit de mamă care a vrut să devină pilot

„La acea vreme, în Palestina, mâncarea era așezată pe mese joase, iar oaspeții mâncau în poziție culcată pe pernele de podea și pe covoare”, a spus Urciuoli.

Farfuriile, bolurile și borcanele erau probabil făcute din piatră. Dovezi ale unor vase de piatră din secolul I d.Hr. au fost găsite în numeroase situri din apropierea Ierusalimului și Galileii.

„Evreii care respectau regulile de puritate foloseau vase de piatră, deoarece acestea nu erau susceptibile de a transmite impuritatea. O altă posibilitate este folosirea ceramicii fine de culoare roșie terra sigillata, o tendință internațională la acea vreme”, a spus Urciuoli.

Poziția invitaților în jurul mesei urma o regulă precisă, iar cei mai importanți erau cei din dreapta și din stânga invitatului principal.

„Versetele din Evangheliile lui Ioan indică faptul că Iuda era foarte aproape de Iisus, probabil în stânga sa imediată. Într-adevăr, ni se spune că Iuda a înmuiat pâine în farfuria lui Iisus, urmând practica de a împărți mâncarea dintr-un castron comun”, a spus Urciuoli.

Mâncarea de la Cina cea de Taină

Cei doi cercetători au restrâns căutarea mâncării prezente la Cina cea de Taină prin reconstituirea altor două mese importante menționate în Noul Testament – nunta din Cana, care înregistrează miracolul transformării apei în vin, și banchetul lui Irod, celebru pentru decapitarea lui Ioan Botezătorul.

„Nunta din Cana ne-a permis să înțelegem legile religioase evreiești privind dieta, cunoscute sub numele de kashrut, care stabileau ce alimente pot fi consumate și care nu pot fi consumate și cum trebuie pregătite. Pe de altă parte, Banchetul lui Irod ne-a permis să analizăm influențele culinare romane în Ierusalim”, a spus Urciuoli.

În afară de vin și pâine, tzir – o variantă a sosului de pește roman garum, a fost probabil prezent atât la nunta din Cana și la banchetul lui Irod, cât și la Cina cea de Taină, au spus autorii.

Citește și: Capitolul „ascuns” din Biblie, scris acum 1.500 de ani, descoperit în Biblioteca Vaticanului

Detaliindu-și cercetările în carte, Urciuoli și Berogno au emis și ipoteza că Cina cea de Taină ar fi putut avea loc în timpul Sărbătorii Bobotezei sau a Tabernacolelor, o sărbătoare de toamnă care comemorează anii pe care israeliții i-au petrecut în deșert în locuințe fragile după exod.

Însă, potrivit Evangheliei după Marcu, Iisus s-a pregătit pentru Cina cea de Taină în „prima zi a Azimilor, când au sacrificat mielul de Paște”. Astfel, dacă Cina cea de Taină a fost o cină de Paște, ținută de evrei atunci ca și acum pentru a comemora exodul din Egipt, masa ar fi inclus probabil miel.

Scriptura oferă un alt indiciu: azimele – adică pâini nedospite – și vinul erau, de asemenea, printre bucatele de la Cina cea de Taină. Iisus a frânt pâinea și a binecuvântat vinul, spunându-le apostolilor săi că pâinea era trupul Său și vinul era sângele Său – punând astfel bazele comuniunii.

Potrivit cercetătorilor, alte alimente de pe masă ar fi inclus „cholent” – o mâncare de fasole înăbușită, gătită foarte încet; măsline cu isop – o plantă cu gust asemănător cu cel de mentă; ierburi amare cu fistic și un „charoset” sau „haroset” de curmale, adică o pastă consistentă de fructe și nuci.