
De la murătura ascunsă în brad la craniul de cal plimbat pe străzi. Cele mai bizare tradiții de Crăciun din lume
Crăciunul este una dintre cele mai populare sărbători la nivel mondial, având importanță chiar și în țările cu o populație creștină redusă. Astfel, nu este de mirare că există numeroase tradiții ciudate legate de această ocazie. Printre cele mai bizare se numără un craniu de cal plimbat pe străzi, o murătură ascunsă în brad și multe altele.
Craniu de cal
Deși originile tradiției „Mari Lwyd” sunt relativ obscure, cei mai mulți cercetători sunt de acord că aceasta a început ca un ritual păgân. Tradiția în sine presupune ca un grup de oameni să defileze cu un craniu de cal prin oraș.
Craniul este decorat și este prinsă o haină albă de el. Grupul merge din ușă în ușă cu craniul, cântând cântece galeze sau angajându-se într-un ritual cunoscut sub numele de „pwnco” – un joc de rime în care participanții schimbă glume jucăușe și grosolane.
Dacă proprietarul casei pierde concursul, trebuie să invite procesiunea Mari Lwyd înăuntru și se presupune că va avea noroc pentru tot anul. În cazul în care câștigă, se presupune că Mari Lwyd le va oferi un festin.
Jocul Caprei
Această tradiție este oarecum similară cu Jocul Caprei sau Umblatul cu Capra, care se
practică în unele zone din Moldova în toată perioada de la Crăciun la Anul Nou. Unii etnologi spun că tradiția aminteşte de Naşterea Domnului, capra simbolizând animalele care au fost prezente în ieslea din Betleem la nașterea lui Iisus Hristos.
Din Jocul Caprei a derivat de-a lungul timpului Jocul cerbului sau al Căiuţilor. Animalele sunt reprezentate de fiecare dată de o mască sculptată în lemn, restul trupului fiind confecţionat din mantie colorată peste care, de cele mai multe ori, se lipeşte hârtie creponată.
Unii cercetători sunt de părere că acest obicei datează din vremuri arhaice, pe când strămoşii noştri organizau diferită ceremonii închinate morţilor.
Capra Yule
La fel ca multe tradiții scandinave de Crăciun, Capra Yule își are originea în vechile religii păgâne și mai târziu a fost adaptată pentru a adera la sensibilitățile creștine.
Deși semnificația originală a acestei tradiții s-a pierdut în timp, există câteva teorii proeminente. Conform uneia dintre ele, Capra Yule era legată, într-un fel, de venerarea zeului nordic Thor, care călătorea într-un car purtat de două capre.
Indiferent de originile sale, însă, Capra Yule este încă o tradiție populară în Scandinavia modernă, multe orașe din Suedia construindu-și propriile capre masive, din paie – care adesea nu supraviețuiesc până la Crăciun, deoarece sunt aproape întotdeauna arse.
Yule era o sărbătoare de sfârșit de an ce comemora evenimentele din anul precedent, onorând zeii printr-un festival cu mâncare, băutură și cântece și, uneori, sacrificii de animale.
Sărbătoarea Yule avea loc în timpul unui fel de lună dublă care combina decembrie și ianuarie într-o perioadă cunoscută sub numele de Giuli, ce se baza pe solstițiul de iarnă și pe cea mai întunecată parte a anului.
Vechii vikingi și goți credeau, de asemenea, că zilele premergătoare sărbătorii Yuletide erau pline de magie. Ei credeau că creaturi strigoi cunoscute sub numele de draugr cutreierau Pământul și că Odin însuși conducea o Vânătoare Sălbatică fantomatică pe cer. Prin urmare, sacrificau animale pentru a-i liniști pe zei.
Buturuga care dă cadouri
Această tradiție ciudată, cunoscută sub numele de Caga Tió, este populară în Catalonia – comunitate autonomă a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice.
Bușteanul își face prima apariție pe 8 decembrie, când părinții îl instalează în casă și le spun copiilor că trebuie să hrănească bușteanul și să îl țină cald. În fiecare noapte care precede Ajunul Crăciunului, copiii hrănesc bușteanul cu fructe uscate, nuci și apă.
În noaptea dinaintea Crăciunului, copiii se adună în jurul bușteanului, îl bat cu un băț și îi cântă. Apoi părăsesc camera pentru a se ruga ca bușteanul să le aducă daruri – iar când se întorc, descoperă că bușteanul și-a… terminat digestia și au rezultat cadouri.
Elful-spion
Elful de pe raft este o tradiție relativ nouă în Statele Unite, bazată pe cartea pentru copii „Elful de pe raft”, apărută în 2005. De atunci, familii din întreaga Americă au încorporat Elful de pe raft în rutina lor anuală de sărbători.
Tradiția în sine este destul de simplă. În fiecare decembrie, familia îl „invită” pe micul elf în casa lor și, în fiecare dimineață, când copiii se trezesc, elful se află într-o poziție diferită. Spiridușul îi supraveghează pe copii și îi raportează Moșului dacă aceștia au fost cuminți sau obraznici.
Decorațiuni atipice în bradul de Crăciun
În Ucraina, brazii de Crăciun sunt decorați cu o podoabă aparent în afara sezonului, potrivite mai degrabă pentru Halloween: păianjeni și pânze de păianjen.
Această tradiție ucraineană amintește de o poveste populară clasică despre un păianjen generos care a țesut decorațiuni frumoase de Crăciun pentru o familie săracă care a lăsat creatura să stea la căldură în casa lor. Se spune că decorarea unui pom cu un păianjen aduce noroc pentru anul următor.
Murătura ascunsă în bradul de Crăciun
Murăturile de Crăciun sunt o tradiție unică care a devenit ciudat de comună în rândul familiilor germano-americane. Ideea este simplă: O persoană ascunde un ornament în formă de murătură în pomul de Crăciun. Se spune că cel care îl găsește va primi un cadou în plus de la Moș Crăciun sau va avea noroc pentru un an.
Și, deși mulți cred că tradiția a ajuns în Statele Unite ale Americii din Germania, se pare că tradiția este mult mai răspândită aici decât peste ocean.
Obicei pentru fetele de măritat
În Republica Cehă, femeile tinere și singure obișnuiesc să arunce pantofi pe umeri în timpul Crăciunului, ca să afle cum îi va fi norocul în dragoste în anul următor.
Tinerele nemăritate trebuie să stea lângă ușa unei case, să se întoarcă cu fața spre ea și să își arunce un pantof. Dacă acesta aterizează cu vârful îndreptat spre ușă, atunci ea își va găsi jumătatea anul viitor. În schimb, dacă pantoful aterizează cu fața în direcția opusă, ea va rămâne singură.
Toate măturile, ascunse
Cu mult timp în urmă, norvegienii credeau că vrăjitoarele și spiritele rele ieșeau în Ajunul Crăciunului. Cei superstițioși credeau că aceste vrăjitoare și spirite le furau măturile pe care le călăreau.
Drept urmare, multe familii optau să își ascundă toate măturile pentru a împiedica vrăjitoarele să le ia. Această tradiție a continuat până în zilele noastre.

