Dezastrul care a inspirat romanul „Moby Dick”
Povestea fictivă din romanul Moby Dick a fost scrisă de Herman Melville în 1851 și detaliază conflictul dintre căpitanul Ahab și balena de care era obsedat.
La punctul culminant al cărții Moby Dick scufundă nava de vânătoare de balene, iar Ahab este văzut pentru ultima oară încercând să lovească balena, în timp ce acesta îl trage cu ea; doar un singur membru al echipajului supraviețuiește, în timp ce nava se sparge și se scufundă sub valuri.
Inspirația provine dintr-o întâmplare adevărată
La fel precum multe producții moderne de la Hollywood, cartea a fost inspirată de evenimente reale. În timp ce se afla în călătorie pe nava Acushnet, Melville a aflat despre un naufragiu nefericit, de la fiul unuia dintre supraviețuitori. În noiembrie 1820, un cașalot uriaș a atacat și scufundat nava de vânătoare de balene Essex, în mijlocul Oceanului Pacific.
Echipajul izolat în trei bărci mici cu puțină mâncare și apă, a făcut o greșeală de neînțeles, alegând să plutească peste 4000 de mile până în America de Sud, în loc să meargă 1200 de mile până la insulele Marchize; decizia ar fi fost luată din frică, deoarece credeau că vor fi mâncați de băștinași.
Cașalotul care a lovit nava avea aproximativ 25 metri, iar motivul concret al atacului asupra navei nu a fost deslușit până în prezent. O teorie plauzibilă este aceea conform căreia ciocanele folosite în întreținerea navei sunau precum clicurile utilizate de cașaloți pentru a comunica, astfel balena ar fi putut crede că barca era un alt mascul care încerca să-i fure teritoriul.
De ce a fost numit cașalotul în asemenea fel?
Denumirea cașalotului provine de la o substanță lichidă ceroasă numite spermacet, care se regăsește în capetele masive ale speciei. Inițial, s-a presupus că aceasta era sperma balenei, dar teoria actuală este că ajută fie la flotabilitate, fie la focalizarea sunetului pentru ecolocație. Oricum ar fi vânătorii de balene o extrăgeau pentru a fi folosită la diverse produse cosmetice sau chiar la lumânări.
De asemenea, vânătorii de balene ai secolului XIX căutau o anumită substanță, ambergris, pe care o găseau în tractul digestiv al cașaloților. Aceasta substanță era folosită ulterior pentru a se realiza parfumuri, însă raritatea și greutățile întâmpinate pentru găsire au dus la scăderea popularității acesteia.
Moby Dick a fost considerat inițial un eșec
Melville a adus către publicul larg o poveste ce părea complet fictivă și totuși era inspirată din realitate. Dezastrul de pe nava Essex a fost folosit pentru a crea punctul culminant al romanului lui Melville.
De asemena, autorul l-a intervievat personal pe căpitanul navei, George Pollard, care a supraviețuit teribilului incident și care devenise paznic de noapte al orașului. Despre bărbat, Melville a scris: ,,Pentru insulari, era un nimeni, dar pentru mine era cel mai impresionant om pe care l-am întâlnit vreodată.”
Melville își obișnuise cititorii cu aventură plină de acțiune, precum romanele sale anterioare, Typee sau Redburn, iar aceștia au fost profund dezamăgiți atunci când capodopera lui a fost publicată în noiembrie 1851.
Ediția britanică a Moby Dick, denumită și The Whale, a primit unele recenzii pozitive în ziarele londoneze, dar criticii americani au fost șocați de simbolismul obscur și de complexitatea cărții. Lucrarea a fost considerată chiar neartistică, iar stilul romanului a fost asemănat unui fel de mâncare nereușit.
