Locul de pe Pământ cu 72 de anotimpuri. Primăvara, vara, toamna și iarna, total depășite

Un loc de pe Pământ are 72 de anotimpuri. Acolo, cele patru anotimpuri cunoscute ale anului – primăvara, vara, toamna și iarna, sunt total depășite. Localnicii și-au făcut un alt calendar pentru a marca trecerea timpului și a înțelege variațiile vremii și ale mediului înconjurător de pe parcursul anului.

În general, numeroase culturi antice din Asia de Est au creat calendare bazate pe soare și pe fazele lunii. Calendarul hindus are 6 anotimpuri, cel chinezesc este format din 24 de anotimpuri, însă cel japonez este împărțit și mai mult: în 72 de anotimpuri.

Cum este împărțit calendarul japonez

În esență, calendarul japonez are aceleași patru anotimpuri pe care le cunoaștem în Occident.

Cu toate acestea, fiecare anotimp este împărțit în șase părți, creând 24 de „sekki”, adică faze solare, fiecare având o durată de aproximativ cincisprezece zile. Aceste perioade sunt derivate inițial din calendarul tradițional chinezesc lunisolar – o metodă de păstrare a timpului în care un an este împărțit în funcție de fazele lunii, precum și de orbita pământului în jurul soarelui.

Cele 24 de sekki sunt din nou împărțite în trei „ko”, pentru un total de 72 de „ko”, sau micro-sezoane, fiecare având o durată de aproximativ cinci zile. Aceste anotimpuri reflectă ritmurile delicate ale ecosistemelor japoneze, fiecare dintre ele fiind corelat cu o întâmplare reală din lumea naturală din acel moment, cum ar fi mugurii de bambus care încolțesc și grâul care se coace.

„În centrul fiecăruia dintre cele patru anotimpuri de primăvară, vară, toamnă și iarnă se află echinocțiile și solstițiile, începând cu shunbun (echinocțiul de primăvară), geshi (solstițiul de vară), shubun (echinocțiul de toamnă) și toji (solstițiul de iarnă).

Începuturile fiecărui anotimp sunt, de asemenea, observate în risshun (începutul primăverii), rikka (începutul verii), risshu (începutul toamnei) și ritto (începutul iernii). Aceste repere reprezintă 8 din cele 24 de puncte sezoniere.

Celelalte 16 puncte rămase sunt puternic influențate de elementele meteorologice și agricole, cum ar fi ploaia, zăpada și evoluția ciclului culturilor agrare, și poartă denumiri precum usui (apă de ploaie), keichitsu (trezirea insectelor), shosho (căldură controlabilă) sau hakuro (rouă albă).”, a explicat specialistul Mark Hovane.

Microanotimpurile japoneze au fost introduse inițial în Japonia după modelul coreean, la mijlocul secolului al VI-lea. Denumirile atribuite fiecărui microsezon au fost derivate inițial din schimbările climatice și naturale din nordul Chinei. Ca urmare, au existat ușoare variații atunci când au fost aplicate în contextul japonez.

În anul 1685, Shibukawa Shunkai, un astronom de la curte, a luat asupra sa sarcina de a revizui denumirile, aliniindu-le mai exact la clima și natura locală din Japonia sa natală. Acest calendar modificat a rămas în uz până în 1873, când guvernul Meiji, în goana sa de modernizare, a abolit sistemul calendaristic tradițional și a adoptat calendarul gregorian occidental bazat pe energia solară. În special, anumite grupuri specifice din Japonia, inclusiv fermierii, pescarii și esteții, au continuat să susțină calendarul japonez tradițional alături de calendarul gregorian impus.

Cele 72 de anotimpuri japoneze

Risshun (Începutul primăverii)

l 4-8 februarie: Vântul de est topește gheața

l 9-13 februarie: Păsările de tufișuri încep să cânte în munți

l 14-18 februarie: Peștii ies din gheață

Usui (Apa de ploaie)

19-23 februarie: Ploaia umezește solul

24-28 februarie: Ceața începe să persiste.

1-5 martie: Începe să răsară iarba, copacii înmuguresc

Keichitsu (Insectele se trezesc)

6-10 martie: Insectele care hibernează ies la suprafață

11-15 martie: Primele flori de piersic

16-20 martie: Caterpillars se transformă în fluturi

Shunbun (Echinocțiul de primăvară)

21-25 martie: Vrăbiuțele încep să cuibărească

26-30 martie: Primele flori de cireș

31 martie – 4 aprilie: Tunet îndepărtat

Seimei (Pur și limpede)

5-9 aprilie: Întoarcerea rândunelelor

10-14 aprilie: Gâștele sălbatice zboară spre nord

15-19 aprilie: Primele curcubee

Kokuu (Ploi de cereale)

20-24 aprilie: Încolțesc primele trestii

25-29 aprilie: Ultimul îngheț, răsadurile de orez cresc

30 aprilie – 4 mai: Înflorirea bujorilor

Rikka (Începutul verii)

5-9 mai: Broaștele încep să cânte

10-14 mai: Ies la suprafață viermii

15-20 mai: Răsar mugurii de bambus

Shoman (coacerea mai mică)

21-25 mai: Viermii de mătase încep să se înfrupte din frunzele de mur

26-30 mai: Înflorirea șofranului

31 mai – 5 iunie: Grâul se coace și se recoltează

Boshu (Bărbiile și semințele de cereale)

6-10 iunie: Eclozează mătasea rugătoare

11-15 iunie: Apar licuricii

16-20 iunie: Prunele se îngălbenesc

Geshi (solstițiul de vară)

21-26 iunie: Busuiocul de câmp se ofilește

27 iunie -1 iulie: Înfloresc irișii

2-6 iulie: Înmugurește corbul

Shosho (Căldură mai mică)

7-11 iulie: Suflă vânturi calde

12-16 iulie: Prima floare de lotus

17-22 iulie: Șoimii învață să zboare

Taisho (căldură mai mare)

23-28 iulie: Copacii Paulownia produc semințe

29 iulie – 2 august: Pământul este umed, aerul este umed

3-7 august: Uneori cad ploi mari

Risshu (Începutul toamnei)

8-12 august: Bate vântul rece

13-17 august: Cântecul cicadelor de seară

18-22 august: Coboară ceața groasă

Shosho (Căldură controlabilă)

23-27 august: Înflorirea florilor de bumbac

28 august – 1 septembrie: Căldura începe să se domolească

2-7 septembrie: Orezul se coace

Hakuro (rouă albă)

8-12 septembrie: Roua strălucește alb pe iarbă

13-17 septembrie: Codobaturile cântă

18-22 septembrie: Plecarea rândunelelor

Shubun (echinocțiul de toamnă)

23-27 septembrie: Tunetul încetează

28 septembrie – 2 octombrie: Insectele se ascund sub pământ

3-7 octombrie: Fermierii drenează câmpurile

Kanro (rouă rece)

8-12 octombrie: Întoarcerea gâștelor sălbatice

13-17 octombrie: Înflorirea crizantemelor

18-22 octombrie: Greierii ciripesc în jurul ușii

Soko (Cade înghețul)

23-27 octombrie: Primul îngheț

28 octombrie – 1 noiembrie: Uneori cad ploi ușoare

2-6 noiembrie: Frunzele de arțar și iedera se îngălbenesc

Ritto (Începutul iernii)

7-11 noiembrie: Înflorirea cameliilor

12-16 noiembrie: Începe să înghețe pământul

17-21 noiembrie: Înfloresc narcisele

Shosetsu (Zăpadă mai puțin abundentă)

22-26 noiembrie: Curcubeul se ascunde

27 noiembrie-1 decembrie: Vântul de nord spulberă frunzele din copaci

2-6 decembrie: Frunzele citricilor Tachibana încep să se îngălbenească

Taisetsu (zăpadă mai mare)

7-11 decembrie: Se instalează frigul, începe iarna

12-16 decembrie: Urșii încep să hiberneze în bârlogurile lor

17-21 decembrie: Somonii se adună și înoată în amonte

Toji (solstițiul de iarnă)

22-26 decembrie: Încolțește busuiocul de câmp

27-31 decembrie: Cerbii își pierd coarnele

Ianuarie 1-4: Grâul încolțește sub zăpadă

Shokan (frigul mai puțin intens)

5-9 ianuarie: Înflorește pătrunjelul

10-14 ianuarie: Dezghețul primăverii

15-19 ianuarie: Încep să se audă fazanii

Daikan (frigul mai mare)

20-24 ianuarie: Înmuguresc plantele Butterbur

25-29 ianuarie: Gheața se îngroașă pe cursurile de apă

30 ianuarie – 3 februarie: Găinile încep să facă ouă