Orașul împărțit între două țări
Curiozități

Orașul a cărui inimă este împărțită între două țări. Totul a pornit de la o ceartă în familie

Büsingen am Hochrhein este un oraș ce aparține Germaniei, dar care are „suflet” elvețian. Asta pentru că acest orășel de pe Rin este înconjurat în totalitate de Elveția. Locuitorii se confruntă cu dualitatea germano-elvețiană în toate aspectele vieții, iar întreaga situație bizară a fost generată de o dușmănie în familie ce aproape că a dus la un adevărat război.

Locuitorii din Büsingen vorbesc elvețiană și preferă să folosească franci elvețieni în loc de euro. De altfel, până la sfârșitul anilor 1980, Büsingen nu a acceptat nici măcar marca germană. Chiar și oficiul poștal din Büsingen accepta doar franci elvețieni pentru plata timbrelor germane.

Dualitate în toate aspectele vieții

Deși copiii din acest oraș merg la o școală germană locală, mulți liceeni ajung să studieze de cealaltă parte a graniței. Cei mai mulți locuitori din Büsingen lucrează pentru Elveția în orașele elvețiene din apropiere și sunt plătiți în franci elvețieni, ceea ce explică preferința localității pentru moneda vecinului.

Există multă dualitate în Büsingen. Locuitorii pot alege între două coduri poștale, iar furnizorii de telefonie din ambele țări concurează între ei pentru clienți, la fel ca și companiile de asigurări. Oamenii plătesc impozite germane pe venit, pentru că, din punct de vedere tehnic, sunt încă cetățeni germani.

Granița germano-elvețiană din Büsingen trece printr-un restaurant
Granița germano-elvețiană din Büsingen trece printr-un restaurant. Sursa: Wikimedia commons

În casele oamenilor și în hoteluri se găsesc prize de curent atât germane, cât și elvețiene. Localnicii au chiar și două forțe de poliție. Un scandalagiu prins în Büsingen poate fi judecat fie la un tribunal german, fie la unul elvețian, în funcție de ce forțe de poliție au fost implicate în arestare.

Cum a ajuns orașul în această situație bizară

Dar cum a ajuns Büsingen în această poziție bizară?

Totul a început cu o dușmănie de familie în 1693. La acea vreme, Büsingen se afla sub controlul unui domn feudal austriac pe nume Eberhard Im Thurn. Eberhard aparținea unei familii protestante, dar după o ceartă cu pastorul orașului, Eberhard a fost acuzat că este un catolic clandestin.

La scurt timp după aceea, a fost răpit de propriii săi veri și predat autorităților elvețiene din Schaffhausen. Eberhard a petrecut șase ani într-o temniță înainte de a se întoarce la Büsingen, maltratat fizic și psihic. La întoarcere, s-a convertit la catolicism.

Răpirea și întemnițarea domnului din Büsingen din mâinile elvețienilor vecini aproape că a dus la un război între Austria și Elveția. Câteva decenii mai târziu, când Austria și-a vândut proprietățile locale cantonului elvețian Zurich, a păstrat Büsingen doar pentru a le face în ciudă. În cele din urmă, această parte a imperiului austriac a fost absorbită de Germania, iar Büsingen a devenit teritoriu german.

Însă, locuitorilor din Büsingen nu le-a plăcut să fie sub stăpânirea germanilor și, în anul 1918, au organizat un referendum pentru a decide din ce tabără voiau să facă parte orașul. Un procent uriaș de 96% dintre alegători au votat pentru anexarea la Elveția, dar, întrucât elvețienii nu puteau oferi Germaniei niciun teritoriu în schimb, Germania a refuzat, iar Büsingen a rămas localitate germană.

Orașul, un paradis fiscal

În cele din urmă, în 1967, Büsingen a intrat oficial într-o uniune vamală cu Elveția, devenind astfel singurul teritoriu german ce nu face parte din Uniunea Europeană și, prin urmare, reglementările economice ale UE nu se aplică acolo. Acest lucru a făcut din Büsingen un fel de paradis fiscal.

Atunci când rezidenții cumpără bunuri din UE și le exportă în Büsingen, ei pot solicita restituirea TVA-ului plătit pentru achizițiile lor. Achizițiile efectuate în Büsingen sunt supuse TVA-ului elvețian, care este deja mai mic decât cel german. În plus, rezidenții din Büsingen nu plătesc impozit pe proprietate.

Pe de altă parte, impozitul pe venit este mai mare decât în orașele elvețiene din jur, ceea ce face ca mulți tineri să se mute din Büsingen în Elveția. Însă, situația se inversează odată ce o persoană se pensionează. Pensionarii, la fel ca în restul Germaniei, plătesc impozite mici sau deloc pe pensiile lor, astfel că pentru mulți elvețieni Büsingen este locul ideal pentru a se pensiona.

În ceea ce îi privește pe Büsingeni înșiși, mulți consideră că viața ar fi mult mai ușoară dacă orașul lor ar face parte din Elveția. Dar este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Așa că, în schimb, oamenii se prefac că sunt elvețieni. Ei flutură steagul elvețian și sărbătoresc festivaluri elvețiene.

Când reporterul BBC Larry Bleiberg l-a întrebat pe viceprimarul orașului despre faptul că Büsingen sărbătorește Ziua Națională a Elveției la 1 august, viceprimarul a explicat: „Este ceva ce se face pur și simplu. Spiritul și inima noastră sunt elvețiene”.

Cu o carieră de peste 10 ani în jurnalism și o diplomă obținută la o prestigioasă facultate de jurnalism, pasiunea mea pentru scrierea unor povești ce merită să fie știute a culminat în crearea site-ului PovestiriAdevărate.ro. Aici, mă dedic să aduc la lumină detalii mai puțin cunoscute despre personalități care au rămas nemuritoare sau despre evenimente ce au marcat istoria. Fie că este vorba despre viețile unor lideri politici, artiști sau inventatori, fie că este vorba despre evenimente stranii sau memorabile ori alte curiozități, fiecare poveste de viață este scrisă după o documentare atentă și cu o abordare inedită. Fiecare articol de pe PovestiriAdevărate.ro este conceput pentru a stârni curiozitatea, pentru a îmbogăți cultura generală, precum și pentru a deschide noi orizonturi de înțelegere a lumii noastre fascinante.