Povestea cizmarului care a furat un oraș

Wihelm Voigt s-a născut în Tilsit, Prusia, pe teritoriul Rusiei de astăzi, în anul 1849. În prima parte a vieții a urmat meseria de cizmar pe care o avea și tatăl său, dar nu și-a făcut o cariera din asta, preferând mai degrabă să „lucreze” ca infractor.

Pentru prima dată a ajuns la închisoare pe când avea doar 14 ani, fiind închis timp de două săptămâni pentru furt. Această primă experiență neplăcută nu i-a dat nimic de gândit bărbatului, care a petrecut 27 din următorii 42 de ani în spatele gratiilor, ceea ce denotă că nu era totuși foarte priceput la meseria pe care și-o alesese.

Cel mai haios furt

După ultima perioadă pe care a petrecut-o în închisoare, bărbatul a obținut un loc de muncă la o fabrică de încălțăminte din Berlin. În drum spre casă, a trecut pe lângă un magazin de vechituri, care avea în vitrină o ținută de căpitan al gărzilor. Voigt a cumpărat uniforma gândindu-se la cât de multă admirație primea în Prusia Kaiser-ul Wilhelm.

Într-o seară a ieșit la plimbare îmbrăcat în uniforma militară și a rămas plăcut surprins de cât de politicos se purtau oamenii cu el. A realizat atunci că putea folosi uniforma și în alte scopuri și a început să-și planifice un jaf, pe care îl considera extrem de bine pus la punct.

Cum s-a desfășurat jaful?

Într-o zi din octombrie 1906 a întâlnit mai mulți soldați pe care i-a oprit și le-a ordonat să se alinieze și să îl urmeze. Wihelm Voigt le-a comandat soldaților să meargă până la primăria din oraș pentru a îi aresta pe primar și pe trezorier din cauza unor anumite nereguli administrative.

Prusacii aveau un sentiment deosebit de respect și de supunere față de un om în uniformă, astfel oficialii orașului au acceptat să-i predea lui Wihelm Voigt banii orașului pentru audit. Voigt a semnat o chitanță pentru a intra în posesia a 4002 mărci, iar în dreptul numelui l-a pus pe directorul ultimei închisori în care a fost închis.

După ce acțiunea pe care nimeni nu o bănuia a fi un jaf s-a încheiat, le-a ordonat soldaților să ducă primarul și trezorierul la sediul militar din Berlin pentru a fi interogați, iar celorlalți care au rămas pe loc, le-a solicitat să securizeze clădirea timp de încă o jumătate de oră. În acest timp, bărbatul, poreclit ulterior căpitanul din Kopenick, a plecat spre gara din oraș cu o geantă plină de bani, schimbându-se în haine civile.

Cât de repede a fost prins Wihelm Voigt

A durat doar 10 zile până când bărbatul a fost prins.

Procesul pentru jaful său a atras multă atenție din partea publicului, iar Voigt chiar a câștigat admirație din partea oamenilor prin modul în care și-a relatat povestea. Pe baza reacțiilor publicului, judecătorul a fost de asemenea indulgent și l-a trimis pe impostor în spatele gratiilor pentru doar 4 ani.

O viața bună spre sfârșitul acesteia

Povestea jafului a făcut înconjurul lumii, stârnind hohote de râs oriunde a fost prezentată. Wihelm Voigt devenise un fel de erou popular, câștigând admirație la nivel mondial. După doar 2 ani, a ieșit din închisoare și o văduvă bogată i-a oferit o parte din pensia ei, astfel încât să nu mai fie nevoie să recurgă la infracțiuni pentru a se întreține.

Bărbatul a profitat de notorietatea pe care o câștigase și a călătorit cât de mult a putut prin Europa. Chiar a jucat într-o piesă despre aventurile sale și mai mult de atât, a avut un turneu în Statele Unite cu piesa de teatru care îi spunea povestea de viață.

Un ultim episod în uniformă

În anul 1914, bărbatul s-a stabilit în Luxemburg și a continuat să aibă apariții în care era plătit să-și spună povestea de viață pe diverse scene din Europa. În momentul în care Germania a invadat Luxemburgul l-au găsit pe bătrânul Voigt purtându-și uniforma cu care realizase jaful care l-a făcut celebru. Acesta a fost arestat pentru utilizarea necorespunzătoare a unei uniforme, dar a fost eliberat când și-au dat seama cine este.

Căpitanul din Köpenick a murit în 1922, la vârsta de 72 de ani.

Mormântul său a fost lăsat inițial în paragină, dar la cinci secole distanță, Oficiul de Turism al Orașului Luxemburg i-a renovat locul de veci.