Röntgen, omul care a inventat radiografia, exmatriculat de la școală. „Obrăznicia” pentru care a fost dat afară părintele razelor X

Fizicianul care a inventat radiografia, Wilhelm Conrad Röntgen, primul laureat al premiului Nobel pentru Fizică, a fost exmatriculat de la școală. A fost nevoit să își continue studiile peste hotare din cauza unei obrăznicii, în ciuda faptului că a spus că nu a fost el vinovatul.

Părintele razelor X a avut probleme la școală

Wilhelm Conrad Röntgen a fost copilul unui negustor de stofe german. S-a născut în 1845 în Regatul Prusiei și a crescut în Țările de Jos. El avea să descopere gama de lungimi de undă a radiațiilor cunoscută sub numele de raze X. În multe limbi, aceste lungimi de undă sunt încă denumite radiații Röntgen.

Însă, înainte de a ajunge să facă această contribuție majoră în fizică și în medicină, Röntgen a fost exmatriculat de la Școala Tehnică din Utrecht. Avea 20 de ani și a fost pedepsit pentru că ar fi desenat o caricatură a unuia dintre profesorii săi, deși a insistat că aceasta fusese desenată de un alt elev.

Acest lucru l-a împiedicat să urmeze cursurile universitare în Țările de Jos. Astfel, a promovat examenul de admitere la Institutul Politehnic Federal din Elveția și s-a mutat acolo pentru a studia ingineria mecanică. Și-a obținut apoi doctoratul la Universitatea din Zurich.

De acolo, Röntgen s-a mutat în Franța și a lucrat ca lector la Universitatea din Strasbourg. După Strasbourg, a predat la mai multe universități din Germania. A acceptat un post la Universitatea Columbia din Statele Unite după ce a primit Premiul Nobel pentru Fizică. Însă, începutul Marelui Război i-a zădărnicit planurile și a rămas în Germania pentru tot restul vieții.

Röntgen l-a întrecut pe Nicola Tesla

În cursul cercetărilor sale din 1895, Röntgen a lucrat pentru a afla mai multe despre un nou tip de energie radiantă. Această energie trecea prin obiecte solide și genera o strălucire misterioasă. Alți oameni de știință au detectat acest tip de radiație cu peste o sută de ani mai devreme. Dar nu au reușit niciodată să o folosească pentru a crea imagini.

Nicola Tesla lucra cu raze X în același timp cu Röntgen. El și-a dezvoltat propria metodă de creare a imaginilor la scurt timp după Röntgen. Röntgen a scris prima lucrare științifică despre razele X în decembrie 1895. El a fost cel care a folosit litera X pentru a reprezenta această lungime de undă necunoscută. Ea este folosită în același mod în care X este folosit în ecuațiile matematice pentru a reprezenta o variabilă necunoscută.

La scurt timp după ce a scris această primă lucrare, a creat o imagine cu raze X a mâinii soției sale – prima imagine cu raze X folosită vreodată pentru a fotografia oasele umane. „Mi-am văzut moartea”, a spus Bertha Röntgen când a văzut prima dată imaginea.

Această nouă descoperire a făcut senzație în comunitatea științifică. Peste o mie de articole au fost scrise despre razele X în 1896. Röntgen a primit primul Premiul Nobel pentru Fizică în 1901 „ca recunoaștere a serviciilor extraordinare pe care le-a adus prin descoperirea remarcabilelor raze care i-au fost ulterior denumite după el”.

Deși nu era un om bogat, Röntgen a donat premiul său de cincizeci de mii de coroane universității pentru continuarea cercetărilor. El nu a încercat niciodată să breveteze razele X sau oricare dintre celelalte descoperiri ale sale. Fizicianul considera că acestea ar trebui să fie disponibile pentru toată lumea.

Radiografiile lui Röntgen, un mijloc de divertisment

Röntgen le-a scris medicilor din întreaga Europă imediat după ce a creat prima sa imagine cu raze X, deoarece valoarea potențială pentru comunitatea medicală era evidentă. Medicul englez John Hall-Edwards a fost prima persoană care a folosit razele X în scopuri medicale. El a creat o imagine cu raze X a unui ac înfipt în mâna unui bărbat în ianuarie 1896.

În luna următoare, a folosit imaginile cu raze X pentru a se pregăti pentru o operație chirurgicală. De asemenea, a fost prima persoană care a realizat o radiografie a coloanei vertebrale umane.

În primii ani, când razele X erau o nouă senzație și nu se cunoșteau încă pericolele, acestea erau oferite la târguri și în magazinele de încălțăminte ca o noutate atrăgătoare.

Cum au fost descoperit pericolul expunerii la razele X

La scurt timp după ce razele X au devenit populare, omul de știință georgian Ivan Romanovici Tarkhanov le-a folosit pe broaște și insecte. El și-a dat seama că, pe lângă faptul că creau imagini, aceste raze afectau creaturile însele.

În 1896, Thomas Edison a inventat Vitascopul. Acesta a devenit primul dispozitiv produs în masă care a permis oamenilor să vizualizeze razele X în timp real. Edison a renunțat la cercetarea în domeniul razelor X atunci când asociatul său Clarence Dally a dezvoltat tumori agresive și mortale la mâini, după ce a fost supus unui proces intensiv de imagistică.

În perioada în care a avut loc primul deces documentat cauzat de razele X, fizicianul Mihajlo Pupin a dezvoltat o nouă tehnologie care a redus timpul de expunere al fiecărei imagini de la o oră la câteva minute.

În același an în care Dally a fost ucis de radiațiile Röntgen, mulți alți oameni de știință au documentat alte efecte îngrijorătoare, cum ar fi arsurile și căderea părului. De asemenea, a fost legată de cancer și infertilitate.

Documentele ce i-au aparținut lui Marie Currie, periculoase și astăzi

Radiograful Elizabeth Fleischman a lucrat intensiv cu raze X și, în cele din urmă, și-a dat seama că daunele pe care le resimțea, cum ar fi arsurile de pe mâini, proveneau de la radiațiile în sine. Ea a continuat să lucreze cu raze X, militând în același timp pentru utilizarea ecranelor de protecție din sticlă și metal.

Cancerul și-a făcut loc pe brațele lui Fleischman și a ajuns în plămâni, iar ea a murit în 1905. Avea 38 de ani. Pe piatra ei de mormânt scrie: „Cred că am făcut ceva bun în această lume”.

Marie și Pierre Curie au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1903 pentru teoria lor privind radioactivitatea. În ciuda dovezilor tot mai numeroase privind pericolele pe care le implică lucrul cu radiații, Marie Curie și-a continuat munca timp de zeci de ani după moartea soțului ei în 1906.

Curie a inventat aparate mobile de radiografie pentru a fi utilizate în spitalele de campanie în timpul Marelui Război și a devenit directorul Serviciului de Radiologie al Crucii Roșii. Ea a murit la vârsta de 66 de ani din cauza anemiei aplastice cauzate de numeroșii ani de expunere la radiații.

Cărțile și documentele pe care le-a manipulat sunt încă atât de radioactive încât sunt depozitate în cutii de plumb și sunt manipulate doar cu îmbrăcăminte și mănuși de protecție.