Succesul accidental al arhitectului care a inventat cubul Rubik
Cu toții știm despre cubul Rubik faptul că este o „jucărie complexă” care necesită aptitudini matematice pentru a fi rezolvat, iar o secvență de mutări întâmplătoare duce rareori la rezolvarea acestuia.
Întâmplătoare a fost însă descoperirea realizată de arhitectul maghiar Erno Rubik. Acesta încerca să găsească modalități practice prin care să le explice studenților săi mișcarea tridimensională. După luni întregi în care a îmbinat cuburi din lemn și din hârtie, ținute laolaltă cu benzi adezive, lipici și agrafe, a creat în final ceva pe care l-a numit „Bűvös kocka”, în traducere „Cubul magic”.
Invenția întâmplătoare a arhitectului a fost redenumită Cubul Rubik și avea să devină cel mai popular joc de tip puzzle din lume, fiind vândut în peste 350 de milioane de exemplare până în anul 2018. Cubul a devenit laitmotiv pentru filme, opere de artă și dat naștere chiar unui sport competitiv, numit speedcubing, în care pasionații se întrec pentru a rezolva cubul în cel mai scurt timp posibil.
Cât de complex este Cubul Rubik
La prima privire aruncată, cubul nu pare să fie extraordinar de complicat, având 9 pătrate colorate pe fiecare parte. Totuși, numărul de variații posibile depășește 43 de cvintilioane.
Citește și: Cel mai vechi cântec din lume, compus în urmă cu aproximativ 3.400 de ani | AUDIO
Pentru a deveni un maestru al Cubului Rubik trebuie să înveți mai multe secvențe de mișcări care pot fi realizate succesiv astfel încât să ducă la rezolvarea acestuia.
De-a lungul timpului au apărut și variații ale cubului, de la clasica formă de trei pe trei, la unele mai mari, iar cu cât crește numărul de pătrate pe o față, crește enorm de mult și numărul variațiilor.
Începuturile Cubului Rubik
Rubik a crezut inițial că invenția care îi poartă numele va atrage un număr limitat de oameni, îndeosebi persoanele pasionate de știință, cu pregătire matematică sau în inginerie. Dar arhitectul maghiar a avut parte de o surpriză uriașă, cubul era cumpărat de un public larg, nu unul de nișă și a devenit în timp o jucărie interesantă pentru adolescenții de pretutindeni.
După ce a creat cubul, Rubik a fost pus în fața unei provocări: cum să-și rezolve propria invenție. La acel moment nici nu avea o idee clară dacă mai poate aduce cubul la forma inițială în care fiecare față îmbrăca o singură culoare. Iar prima încercare de rezolvare a Cubului Rubik s-a desfășurat pe o perioadă de o lună, arhitectul declarând că a fost extrem de dificil să găsească drumul înapoi, chiar dacă era puzzle-ul proiectat de el.
De asemenea, Rubik consideră ca nu a inventat faimosul cub, ci l-a descoperit, considerând că existența obiectului era predestinată. În 1975 Rubik a depus cererea către Oficiul de Brevete din Ungaria și a numit cubul „o jucărie logică spațială”, dar la acea vreme țara aflată sub control comunist nu avea vreo afinitate pentru producția de jucării, după cum declară Rubik.
Explozia la nivel mondial a cubului Rubik
La vremea inventării cubului, puzzle-urile nu erau foarte populare printre jucării și reprezentau o parte foarte mică a pieței, puteau fi găsite doar în magazinele de specialitate sau în cele de suveniruri.
Cubul Rubik a apărut în magazinele de jucării din Ungaria în 1977 și a fost prezentat la Târgul Internațional de Jucării de la Nürnberg din 1979. Acolo a fost remarcat de Tom Kremer, un om de marketing care a adus conceptul la Ideal Toy Company în Statele Unite ale Americii, iar de aici succesul a fost răsunător.
La începutul anilor ‘80 cubul apărea în reclame și spoturi publicitare pe televizoarele americane, iar în 1983 devenise chiar vedeta unei serii animate numită „Rubik, the Amazing Cube”.
Citește și: Ciudata invenție a lui Graham Bell care trimitea sunetul prin lumina solară
În cadrul unui interviu realizat pe terasa casei sale din Budapesta, Rubik se juca cu un cub și își amintea de succesul accidental pe care l-a avut descoperirea sa. Acesta consideră că popularitatea largă a Cubului Rubik nu vine din stimularea abilităților matematice și logice, ci din numărul aproape nelimitat de soluții posibile, pe care o numește „cea mai misterioasă calitate”.
De asemenea, despre numărul extrem de mare de posibilități de rezolvare, indiferent de punctul în care s-ar afla cubul la un anumit moment, Rubik afirmă: „Fiecare final se transformă în noi începuturi”.