De ce avem trecerea la ora de vară
Curiozități

Trecerea la ora de vară se face după ce un adolescent și-a descoperit o pasiune pentru insecte

Trecerea la ora de vară se face în România și în alte țări din cauza unui om care a fost pasionat de insecte. Colecțiile și desenele pe care le-a realizat de-a lungul vieții lui se bucură acum de renume internațional. Însă, schimbarea importantă pe care a declanșat-o el nu a fost adoptată chiar de toate țările.

Ceasurile se dau înainte cu o oră în România, în ultima zi de duminică din luna martie, când ora 3:00 devine ora 4:00. Schimbarea este făcută după ce, în adolescență, entomologul George Hudson și-a descoperit pasiunea pentru insecte.

Pasionatul de insecte care a provocat trecerea la ora de vară

La începutul anilor 1880, un adolescent, George Hudson, își descoperise deja pasiunea pentru insecte. La vârsta de 13 ani, entomologul în devenire a scris primul său manuscris – bazat pe insectele pe care le colecționa și le desena în detalii meticuloase.

Până la moartea sa, în anul 1946, a scris și ilustrat șapte cărți și a adunat una dintre cele mai mari colecții de specimene de insecte din Noua Zeelandă.

Însă, acest angajament prolific față de nevertebrate, mai ales față de molii și fluturi, nu a fost lipsit de obstacole. De ce? Pentru că a fost nevoit să se angajeze ca funcționar poștal și s-a lovit de o problemă: nu avea suficiente ore de lumină naturală ca să observe insectele.

George Hudson n-a ridicat din umeri a resemnare. Nici vorbă! George Hudson a propus să se decaleze ceasurile cu două ore în timpul lunilor de vară – un concept care prefigurează sistemul modern al orei de vară.

Argumentele lui George

El și-a susținut propunerea în fața Societății de Filosofie din Wellington în 1895 și 1989 și a argumentat că o astfel de schimbare ar facilita folosirea luminii naturale dimineața devreme pentru muncă și că ar deschide „o lungă perioadă de timp liber” seara „pentru cricket, grădinărit, ciclism sau orice altă activitate în aer liber dorită”.

George Hudson a mai argumentat că pe lângă faptul că ar economisi folosirea luminii artificiale, schimbarea ar fi în special în beneficiul „numeroaselor clase care sunt obligate să lucreze în interior toată ziua și care, în conformitate cu aranjamentele existente, beneficiază de un minim de aer proaspăt și de soare”.


Citește și: Locul de pe Pământ unde nu poate ajunge nimeni. Singura construcție de acolo, o amintire urâtă pentru mulți


La început, propunerea sa a fost considerată ridicolă și, în ciuda faptului că a câștigat teren și sprijin în anii următori, nu a progresat prea mult la vremea respectivă. Însă, el nu a fost singura persoană din epoca sa care a prezentat un astfel de caz.

Un constructor a susținut inițiativa pasionatului de insecte

În Marea Britanie, constructorul William Willet a observat că, în timpul plimbării sale matinale cu calul spre locul de muncă, obloanele rămâneau trase în căsuțele muncitorilor. Prin devansarea orelor de vară, el, la fel ca George Hudson, a considerat că oamenii își puteau începe ziua mai devreme și aveau mai mult timp pentru petrecerea timpului liber după muncă.

Propunerea inițială a lui Willet presupunea schimbarea ceasurilor cu 20 de minute în fiecare duminică din aprilie și, în patru duminici, cu 20 de minute în septembrie, după cum a explicat Emily Akkermans, curator al timpului la Observatorul Regal din Greenwich.

În cele din urmă, susținătorii săi au hotărât o singură schimbare de o oră, care a fost prezentată pentru prima dată în fața parlamentului în anul 1908.

Trecerea la ora de vară, hotărâtă în timpul Primului Război Mondial

Totuși, abia în anul 1916, din cauza necesității de a economisi combustibilul în timpul războiului, măsura a fost adoptată oficial de Germania și, în cele din urmă, câteva săptămâni mai târziu, de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Numeroase alte națiuni au urmat curând exemplul, inclusiv Statele Unite ale Americii, în anul 1918. Și în timp ce Willet nu a supraviețuit pentru a vedea adoptarea cauzei sale, murind de gripă înainte de sfârșitul războiului, Hudson a trăit pentru a vedea cum Noua Zeelandă a adoptat o lege privind schimbul de o oră în anul 1927.

Conform unei analize realizate în anul 2023 de Pew Research Center, o jumătate dintre țările la nivel global au observat anterior aceste schimbări de ceas. Acum, doar aproximativ o treime mențin acest obicei.

Cea mai mare parte a SUA, cea mai mare parte a Europei, precum și unele părți din Canada, Australia, America Latină, Brazilia, Caraibe, precum și România încă își ajustează ceasurile. Însă, o mulțime de locuri din întreaga lume au renunțat complet la acest lucru.

Printre acestea se numără toată Asia și cea mai mare parte a Africii. În ultimii zece ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Samoa, Siria, Turcia, Turcia, Uruguay și cea mai mare parte a Mexicului au pus capăt acestei practici, potrivit Pew Research Center.

În Statele Unite ale Americii, Hawaii și Arizona au renunțat la această practică, la fel ca Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane.

Motivele pentru care multe țări au renunțat la ora de vară

Dar care sunt motivele pentru are multe țări au renunțat la ora de vară? Experții citează aspecte legate de siguranță, sănătate și climă drept motive pentru care ar trebui să fie desființată trecerea la ora de vară.

Jagdish Khubchandani, profesor de sănătate publică la New Mexico State University, împărtășește faptul că unele cercetări au indicat o corelație între schimbarea orei și problemele de sănătate, de la perturbări ale somnului la atacuri de cord.


Citește și: Cea mai mare corporație din toate timpurile. Valora cât Apple, Microsoft și Amazon la un loc


„Alte studii și experți au discutat, de asemenea, despre accidente, sănătate mintală, bunăstare etc.”, adaugă el. Acestea fiind spuse, „se poate argumenta cu ușurință că acestea sunt efecte pe termen scurt ale tranzițiilor și că sunt necesare mai multe studii pe termen lung”, a conchis el.

Cercetătorii de la Academia Americană de Medicină a Somnului au scris o declarație, în anul 2020, în Journal of Clinical Sleep Medicine, în care se menționează că trecerea la ora de vară este într-adevăr dăunătoare.

Cercetătorii AASP folosesc termenul de „decalaj social” pentru a descrie nepotrivirea cronică dintre ciclul natural de somn-veghe și cerințele de la locul de muncă, școală și familie, observând că trecerea la ora de vară provoacă direct acest decalaj social.

Acesta poate fi chiar mai rău în zonele cele mai vestice ale unui fus orar. Decalajul orar social este asociat cu obezitatea, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare și depresia.

Trecerea la ora de vară a fost legată și de creșterea numărului de accidente rutiere mortale, de leziuni la locul de muncă, de erori medicale și de mortalitatea generală.

Cu o carieră de peste 10 ani în jurnalism și o diplomă obținută la o prestigioasă facultate de jurnalism, pasiunea mea pentru scrierea unor povești ce merită să fie știute a culminat în crearea site-ului PovestiriAdevărate.ro. Aici, mă dedic să aduc la lumină detalii mai puțin cunoscute despre personalități care au rămas nemuritoare sau despre evenimente ce au marcat istoria. Fie că este vorba despre viețile unor lideri politici, artiști sau inventatori, fie că este vorba despre evenimente stranii sau memorabile ori alte curiozități, fiecare poveste de viață este scrisă după o documentare atentă și cu o abordare inedită. Fiecare articol de pe PovestiriAdevărate.ro este conceput pentru a stârni curiozitatea, pentru a îmbogăți cultura generală, precum și pentru a deschide noi orizonturi de înțelegere a lumii noastre fascinante.