Adevărul despre centura de castitate. Discrepanța enormă dintre mit și realitate

Centura de castitate apare adesea în glumele pe care le facem între noi. În plus, ne trimite cu gândul la Evul Mediu, când ar fi fost o măsură pe care o luau bărbații care plecau la război ca să se asigure de fidelitatea soțiilor pe care le lăsau acasă. Însă, adevărul despre cine și cum a inventat-o ar putea să te surprindă.

Centura de castitate, contestată de mulți istorici

Dispozitivul metalic ce se potrivea în jurul taliei femeii – blocată, desigur, cu o cheie deținută de soțul ei – este contestat de mult timp de numeroși istorici. Deși apar în textele medievale ce datează din secolul al XV-lea, există suspect de puține dovezi fizice care să susțină existența centurilor de castitate.

De fapt, cei mai mulți istorici se îndoiesc că centura de castitate a existat vreodată. Mai degrabă, se pare că a fost o metaforă sau o glumă ori o invenție a istoricilor în timpul Renașterii.

Totuși, câteva centuri de castitate sunt expuse în muzee. De exemplu, Musée de Cluny din Paris a expus o centură de castitate ce i-ar fi aparținut Ecaterinei de Medici. Aceasta arată ca un simplu cerc de catifea cu o mică placă de fier în față. O altă centură, despre care se presupune că a aparținut Annei de Austria, este o pereche de plăci cu balamale, atașate de o bandă metalică la brâu.

Există doar o singură problemă cu toate aceste exponate de muzeu. Oricât de autentice ar părea, așa-zisele artefacte medievale sunt mai mult moderne decât medievale. Un test al metalului din centura Ecaterinei de Medici a dezvăluit că acesta provine de la începutul secolului al XIX-lea, la sute de ani după moartea sa din anul 1589. Așadar, de unde a apărut mitul centurii de castitate?

Cum a apărut mitul centurii de castitate

Cea mai veche mențiune despre centurile de castitate provine din Roma antică. Atunci, nu erau dispozitive metalice, ci simple noduri. Un profesor de limbi clasice la Universitatea din Iowa, Sarah E. Bond, a explicat că miresele din Roma antică purtau tunici albe cu un nod herculean – cunoscut și sub numele de „nod de dragoste” sau un simbol al „iubirii nemuritoare” – ca simbol al castității. Mirii desfăceau nodul în noaptea nunții.

Probabil că de aici au apărut primele idei despre astfel de dispozitive și expresia în limba engleză „tying the knot/ a lega nodul”, ce înseamnă a se căsători.

În secolele ce au urmat, ideile despre castitatea femeii au rămas ferm înrădăcinate în cultura europeană. Cu toate acestea, ele nu au căpătat o formă fizică până în secolul al XV-lea. Atunci, un inginer militar german pe nume Konrad Kyeser a publicat o lucrare de inginerie militară numită „Bellifortis”. Printre desenele sale cu catapulte, armuri și dispozitive de tortură, a apărut pentru prima dată centura de castitate.

Acestea fiind spuse, ceva legat de definiția unei centuri de castitate părea să-i încânte pe europenii din Evul Mediu. Desene cu acest dispozitiv au continuat să apară pe tot parcursul secolului al XVI-lea.

Și chiar și aceste ilustrații au tratat curelele ca pe o glumă. Într-o gravură, o femeie îi înmânează soțului ei cheia de la centură, în timp ce acesta se pregătește să plece. În spatele patului lor, doi bărbați stau la pândă, ținând în mână o copie a cheii.

Între mit și realitate

Prin urmare, este foarte probabil ca centurile de castitate să nu fi existat – decât ca o glumă. Albrecht Classen, profesor de studii germane la Universitatea din Arizon, a publicat o carte intitulată „Centura de castitate medievală: Un proces de creare de mituri”, pentru a șterge ideea că un astfel de dispozitiv ar fi existat vreodată.

În cartea sa, profesorul explică motivul pentru care centurile erau atât de improbabile. În primul rând, există puține dovezi care să sugereze că au existat cu adevărat. În al doilea rând, utilizarea lor ar fi fost cu siguranță fatală pentru femei.

„O femeie nu ar fi supraviețuit nici măcar după câteva zile problemelor de igienă și de sănătate care ar fi urmat”, a notat Classen. Cu alte cuvinte, simpla definiție a unei centuri de castitate – o lenjerie de corp de fier – o face dureroasă, periculoasă și potențial fatală.

Alți istorici îl susțin. „Am călătorit în străinătate și m-am uitat în colecții de artă și, până acum, nu am văzut o centură de castitate despre care să se poată dovedi că este de origine medievală”, a declarat Lesley Smith, istoric de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Cu alte cuvinte, centurile expuse în muzee nu provin din perioada medievală.

Însă, chiar dacă centurile de castitate nu au existat niciodată în istorie, interesul modern pentru acestea este foarte real. Cureaua a avut un rol principal în „Robin Hood: Bărbaţi în izmene/ Robin Hood: Men in Tights”.