,,Annus Horibilis”. Tragediile care au determinat-o pe Regina Elisabeta a II-a să numească anul 1992 ,,oribil”

Regina Elisabeta a II-a a numit anul 1992 ,,annus horribilis” sau ,,anul oribil”, într-un discurs care marca al 40-lea an al domniei sale, spunând: ,,1992 nu este un an la care voi privi cu plăcere, în cuvintele unuia dintre corespondenții mei mai simpatici, s-a dovedit a fi un annus horribilis”.

Căsătoriile a trei dintre cei patru copii ai reginei s-au destrămat. A avut loc un incendiu la iubita sa reședință, Castelul Windsor, iar publicarea unei cărți scandaloase și scurgerea de conversații telefonice dintre Prințesa Diana și Prințul Charles au adus scandal într-un an în care contribuabilii puneau sub semnul întrebării costurile familiei regale.

Scrutinul media asupra acestor subiecte au intensificat durerea privată a reginei.

Ce a făcut căsătoriile regale să fie atât de scandaloase

În martie 1990, fiul reginei, Prințul Andrew, s-a separat de Sara Ferguson. La scurt timp după, aceasta avea să apară în titluri de ziare în luna august, când tabloidele au publicat fotografii cu ea topless, fiind sărutată pe picioare de un om de afaceri american. Cea mai rea parte o reprezenta faptul că fiicele ei în vârstă de doar câțiva ani apăreau prezente în poze.

În aprilie, singura fiică a reginei, Prințesa Anne a divorțat de Mark Philips, soțul ei, cu care era împreună de 18 ani. Aici nu au apărut foarte multe detalii scandaloase în public, s-a cunoscut doar faptul că relația dintre cei doi s-a terminat. Al treilea copil care trecea printr-o separare, Prințul Charles, avea să compenseze enorm pe partea de scandal în media.

Ce s-a întâmplat între Prințul Charles și Prințesa Diana?

În decembrie, Prințul Charles, moștenitorul tronului Marii Britanii, s-a separat de Prințesa Diana, după un an de acoperire mediatică care a transmis problemele lor conjugale lumii întregi. Chiar regina le-a cerut celor doi să se îndrepte către un divorț rapid, după ce separarea lor devenise tot mai cunoscută public.

Tot în 1992, Andrew Morton a lansat o carte, care detalia luptele interioare ale Dianei cu sănătatea mentală și bulimia. Cartea a scos la iveală multe detalii despre viața Prințului Charles, chiar o presupusă femeie cu care o înșela pe prințesa Diana. Gândirea și percepția despre cartea lui Morton este că a distrus mistica monarhiei. După moartea prințesei în 1997, s-a aflat că ea colaborase cu autorul la carte, i-a furnizat materiale și înregistrări.

Incendiul de la Castelul Windsor

Pe 23 noiembrie 1992, un incendiu a izbucnit la Castelul Windsor, arzând timp de 15 ore și provocând pagube materiale de aproximativ 47,5 milioane de dolari. Lucrări de artă și mobilier de mare valoare au fost salvate din flăcări printr-un lanț uman care a inclus personalul palatului și pe Prințul Andrew.

Incendiul de la Castelul Windsor a fost devastator pentru regină, care își petrecuse cea mai mare parte a copilăriei și adolescenței acolo și considera castelul drept acasă. Era, de asemenea, locul în care a petrecut cea mai mare parte al celui de Al Doilea Război Mondial. Astfel, monumentul a fost de asemenea și locul desfășurării Sărbătorii Regale, în care Regina a participat în fiecare an de la înființarea sa în 1943.

Deși este un eveniment nefericit, neplănuit și de-a dreptul tragic, incendiul a adus și altceva în atenția publicului, în afară de compasiune.

Cetățenii și-au dat încă o dată seama de costurile ridicate asociate cu întreținerea familiei regale.

Castelul este deținut de coroană, nu de monarh personal, iar întrebarea despre cine va plăti reparațiile a stârnit dezbateri, mai ales în urma sugestiei premierului John Major ca publicul să suporte costurile. Politicieni laburiști au implorat-o pe Regina Elisabeta să plătească reparațiile din veniturile ei neimpozitate, argumentând că incendiul era un exemplu al inconsistenței relației dintre monarhie și contribuabili.

Regina Elisabeta a știut cum să abordeze situația și a acționa rapid. Pentru finanțarea reparației a deschis exclusiv anumite părți ale Palatului Buckingham pentru public.

S-a oferit, de asemenea, să înceapă să plătească impozit pe venit, de la care fusese scutită din 1936. De asemenea, a redus lista civilă numărului de membri ai familiei regale ale căror cheltuieli erau plătite de Parlament Pentru a acoperi diferența, ea a folosit veniturile moștenite din Ducatul de Lancester.

Apelul reginei pentru blândețe și bună dispoziție

Discursul ,,annus horribilis”, așa cum a devenit cunoscut, marcat pentru încheierea a 40 de ani la putere s-a încheiat cu Regina Elisabeta a II-a făcând un apel la bunătate: ,,Toți facem parte din aceeași resursă a societății noastre naționale și această analiză poate fi la fel de eficientă dacă este făcută cu un strop de blândețe, bună dispoziție și înțelegere.”