Ce este Codul lui Hammurabi. Legile pe care le impunea în urmă cu 3700 de ani

Codul lui Hammurabi conține 282 de legi elaborate în Primul Imperiu babilonian și a fost sculptat pe un monument de bazalt înalt de 2,5 metri.

Partea superioară a monumentului în înfățișează pe regele Hammurabi primind legile de la vechiul zeu mesopotamian Shamash. Legile au fost remarcate pentru domeniul lor de aplicare extins, care acoperă domeniile dreptului comercial, al proprietății, al familiei și al dreptului penal.

Codul lui Hammurabi este unic în mai multe domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și volumul legilor. Există, de asemenea, un accent clar pus pe pedepsirea făptașilor mai degrabă decât pe despăgubirea victimelor, ceea ce, în unele privințe, reprezintă o abatere de la textele juridice mesopotamiene anterioare.

Codul lui Hammurabi, „ochi pentru ochi”

Codul este poate cel mai bine cunoscut pentru principiul lex talionis, cunoscut și sub numele de „ochi pentru ochi”, care a fost întâlnit în multe coduri juridice care au urmat. De asemenea, este demn de remarcat pentru modul în care tratează prezumția de nevinovăție, stabilind că cei acuzați de infracțiuni erau nevinovați până la proba contrarie.

Istoricii se străduiesc și astăzi să înțeleagă scopul precis al codului, iar mulți dintre ei sunt de părere că textul se vrea mai mult o lucrare de teorie juridică sau jurisprudență decât o legislație, cum s-a crezut inițial.

Domnia lui Hammurabi, al șaselea rege al dinastiei amorite din Babilon, a început la începutul secolului al XVIII-lea î.Hr. Domnia sa de patru decenii a văzut cum influența Babilonului a crescut de la un mic oraș-stat în umbra puternicului Elam la epicentrul unui imperiu care controla cea mai mare parte a Mesopotamiei.

Hammurabi este acum faimos pentru codul său juridic. Cu toate acestea, domnia sa a fost caracterizată de ascensiunea rapidă a orașului său, determinată de o combinație de diplomație și campanii militare, acestea din urmă acoperind în cele din urmă ultimii 16 ani din viața sa.

Ce este Codul lui Hammurabi?

O traducere completă a textului de pe stelă arată un cod juridic care acoperă o gamă largă de domenii de drept relevante pentru viața din Babilon.

Cele 281 de reguli de pe stelă iau forma unor declarații distincte, condiționate. Acest lucru înseamnă că textul ia forma unor afirmații de tipul „dacă… atunci…” care prezintă situații specifice și stipulează un răspuns juridic.

Cu această structură, multe dintre legi se referă la cazuri extrem de specifice, un exemplu fiind următorul:

„Dacă cineva închiriază un bou, iar un leu îl ucide pe câmp, pierderea revine proprietarului său”.

Care este scopul Codului lui Hammurabi?

Așa cum spuneam, unii istorici sunt de părere că este o lucrare de teorie juridică, având puține aplicații în instanță. O teorie alternativă este că acest cod conținea informații despre cazuri petrecute în întreaga Mesopotamie. Ipoteza este susținută chiar de cod, în a cărui structură și conținut apar informații referitoare la circumstanțe foarte specifice.

Unele dintre argumentele în favoarea scopului textului ca teorie juridică sau jurisprudență se referă la omisiunile cheie privind multe domenii centrale ale dreptului. De asemenea, nu există nicio referire la cod în cazurile juridice din întreaga Mesopotamie, multe hotărâri judecătorești contrazicând codul.

Cercetătorii au identificat similitudini între formatul de listă utilizat în cod și alte lucrări de erudiție mesopotamiene. Privind codul prin prisma acestui aspect, se observă că multe intrări reflectă intrările anterioare, schimbând o variabilă pentru a modifica rezultatul.

Teoria conform căreia textul a fost o lucrare de jurisprudență se leagă de faptul că scribii mesopotamieni au copiat textul ca parte a pregătirii lor.

Cum a fost (re)descoperit Codul?

Stela de la Luvru a codului Hammurabi a fost descoperită în timpul unor săpături în orașul antic elamit Susa din Iranul de astăzi. Descoperirea a fost făcută între 1901 și 1902 de către o echipă de arheologi sub conducerea lui Jacques de Morgan. Stela a fost găsită în trei bucăți și a fost reconstruită ulterior. Deși aceasta este cea mai completă copie disponibilă, lipsesc încă peste optzeci de rânduri spre partea de jos a monumentului.

O teorie privind modul în care stela a ajuns în Susa se leagă de ștergerea acestor rânduri. Primul raport despre statuie a fost publicat de asirioligistul francez Jean-Vincent Scheil, care a sugerat că aceste linii au fost șterse de regele elamit Šutruk-Nakhunte, care a condus regiunea în secolul al XII-lea î.Hr. după ce a adus statuia în Susa.

Motivația din spatele ștergerii ar fi adăugarea unei scrieri pentru a celebra realizările lui Šutruk-Nakhunte.

Misiunea arheologică franceză a găsit stela într-o cameră de lucru, ceea ce indică planurile de adăugare a unor scrieri suplimentare de către elamiți. Roth a remarcat că acest lucru ar fi ignorat inscripția originală care amenința că orice rege care ar fi modificat stela va fi blestemat.

Descoperirea monumentului în acest oraș antic elamit reflectă o conștientizare a codului în tot Orientul Apropiat antic, chiar și la sute de ani după moartea lui Hammurabi.