Ciudata moarte a lui Stalin, un mister pentru specialiști și după 70 de ani

Înainte ca Iosif Stalin să-și încheie viața, la data de 5 martie 1953, starea sa de sănătate se deteriorase semnificativ.

Probleme precum amețeli prelungite și tensiune arterială crescută fuseseră observate de diverși medici care îl consultaseră în mod regulat, sugerând inițial cauze naturale pentru aceste simptome.

Cu toate acestea, există un aspect mult mai complex în spatele acestor probleme de sănătate?

În lumina declarațiilor oficiale din acea perioadă, se afirmă că Stalin a suferit un grav atac cerebral care a dus la decesul său din cauza unor complicații. Cu toate acestea, unii istorici și specialiști medicali ridică întrebări cu privire la circumstanțele enigmatice ale morții sale.

Aceasta stârnește curiozitatea cu privire la modul în care a decedat Iosif Stalin și ce s-a întâmplat cu adevărat în jurul acestui eveniment. Moartea sa a marcat încheierea domniei sale brutale ca dictator al Uniunii Sovietice, o perioadă în care se crede că a fost responsabil de moartea a între 10 și 20 de milioane de oameni, datorită represiunii și violenței regimului său.

Ultimele zile ale lui Stalin

În ultimele zile ale vieții sale, Stalin a fost afectat nu doar la nivel fizic, ci și la nivel mental. El era cunoscut pentru paranoie, izolare și suspiciuni extreme față de cei din jurul său, inclusiv față de medicii săi și cercul său restrâns de colaboratori. În trecut, el suferise câteva accidente vasculare cerebrale minore și era supus unor controale medicale regulate pentru a gestiona problemele de sănătate.

Cu toate acestea, în ciuda recomandărilor medicilor de a se odihni și de a se retrage de la conducere, Stalin a refuzat să renunțe la controlul Partidului Sovietic și a acuzat un medic de spionaj pentru că îi sugerase că sănătatea sa era în pericol.

La 1 martie 1953, doar câteva zile înainte de a-și da ultima suflare, Stalin a suferit un atac cerebral major. În mod obișnuit, primise în vizită patru dintre cei mai apropiați consilieri politici, o practică pe care o adopta pentru a-i supraveghea și pentru a discuta probleme de stat. Această întâlnire se încheiase în jurul orei 4 dimineața.

La momentul respectiv, nu existau semne evidente ale vreunei probleme de sănătate. El și-a luat rămas bun în mod obișnuit de la oaspeți și s-a retras pentru a dormi. Cu toate acestea, în ziua următoare, Stalin nu a ieșit din camera sa, un comportament neobișnuit pentru el. De obicei, ieșea din dormitor la ora 10 dimineața și cerea personalului să-i aducă micul dejun și ceaiul.

Gărzile sale erau îngrijorate, dar nu aveau voie să intre în camera sa fără permisiunea acestuia, ceea ce a creat un blocaj.

Stalin făcuse de fapt un atac cerebral.

Pe 1 martie, în jurul orei 10:30 dimineața, o asistentă a lui Stalin a avut curajul să intre în camera sa și l-a găsit căzut pe jos. Stalin a fost scos din încăpere, iar consilierii săi au fost chemați.

Paranoia și frică în cercul restrâns al puterii

S-a ivit nevoia imperioasă de a-l trata pe Stalin, dar nu s-a putut lua o decizie rapidă. După ce a întemnițat ultimul său medic, cercurile sale de încredere erau sceptice în a aduce un nou medic la domiciliu. Consilierii au revenit la casa lui Stalin pentru a verifica starea sa, unde l-au găsit dormind, deși în realitate era în comă. Această confuzie ar putea fi atribuită lipsei de experiență medicală a apropiaților săi, dar există speculații potrivit cărora consilierii săi au cunoscut starea sa și au întârziat în mod deliberat tratamentul pentru a accelera moartea lui Stalin.

Încă rămâne necunoscut ce s-a întâmplat în intervalul de timp dintre apelul inițial al gărzilor și sosirea medicului. Cu toate acestea, este de notorietate că Stalin avut o relație tensionată cu unii membri de partid, în special cu Beria, șeful poliției secrete. Paranoia constantă a lui Stalin și controlul său au contribuit la tensiuni și frică în cercurile interne ale puterii.

Indiferent de aceste aspecte, circumstanțele în care a decedat Stalin rămân suspecte. Medicul a ajuns abia a doua zi dimineața, la ora 7. Acestă întârziere în acordarea asistenței medicale s-a dovedit fatală.

Cu toate că în cele din urmă s-a recrutat un medic care să încerce să-l trateze pe Stalin cu terapii precum lipitori și comprese reci, nu s-a putut face nimic pentru a-l salva. Stalin nu răspundea, avea partea dreaptă paralizată din cauza atacului cerebral, tensiunea sa arterială era periculos de crescută și își pierdea cunoștința.

A durat încă două zile până când Stalin a murit, pe 5 martie, după o hemoragie masivă în stomac, care l-a determinat să vomite sânge. Cei prezenți au fost martori la agonie și decesul său.

Cu toate acestea, întrebări rămân în legătură cu posibilitatea asasinării sale. Momentul exact al morții sale ridică suspiciuni, iar absența unor rapoarte medicale clare și lipsa unui tratament medical eficient la momentul potrivit alimentează speculații conform cărora dictatorul ar fi putut fi ucis de propriul său partid. Există teorii care sugerează că Stalin ar fi putut fi otrăvit în noaptea precedentă, în timp ce consuma vin.

Hemoragia gastrică suferită de Stalin adaugă o notă de credibilitate acestor speculații. Cu toate acestea, adevărul rămâne un mister, iar istoricii și medicii continuă să încerce să dezvăluie circumstanțele exacte ale morții sale. Cu toate că există incertitudini semnificative, în lipsa unor dosare medicale și a rapoartelor secrete, este posibil să nu putem dezvălui niciodată cu certitudine natura exactă a morții enigmatice a lui Stalin.