Controversata viață a lui Pilat din Pont, omul care l-a condamnat la moarte pe Iisus

Cunoscut mai ales ca omul care a condamnat la moarte pe Iisus, Pilat din Pont rămâne o figură controversată atât în texte biblice, cât și în cele istorice.

Ponțiu Pilat a fost guvernator roman al Iudeei, acum teritoriul Palestinei și Israelului moderne, timp de aproximativ 10 ani. Este amintit în istorie mai ales pentru rolul său în crucificarea lui Iisus Hristos, dar în afara acestui eveniment, figura lui Pilat este învăluită în mister.

Relatări istorice și biblice contradictorii îl descriu pe Pilat fie ca un tiran nemilos, dezinteresat de legile și sensibilitățile subiecților săi, fie ca un lider nesigur și frustrat – iar circumstanțele condamnării fatale a lui Iisus Hristos sunt destul de neclare.

Iată ce știm despre Ponțiu Pilat, omul care l-a condamnat pe Iisus la moarte.

Pilat din Pont ca Guvernator al Iudeei

Ponțiu Pilat a fost al cincilea guvernator al Iudeei din anii 26 E.C. până în 36 E.C., în timpul domniei împăratului roman Tiberius. Dar înregistrările istorice despre viața lui Pilat înainte de a deveni guvernator sunt puține.

Unii cercetători cred că s-a născut în Italia și provenea dintr-o familie ce făcea parte din nobilimea romană. Totuși, toate acestea sunt speculații.

Se crede că, de acolo, ar fi putut să se alăture armatei, în mare parte pe baza numelui său. Cuvântul „Pilatus” înseamnă „înarmat cu o suliță”, sugerând că Pilat ar fi putut servi în armată ca aruncător priceput de suliță.

„Pe baza informațiilor despre alți guvernatori romani și despre modul în care sistemul imperial roman menținea controlul, putem presupune rezonabil că Pilat a avut probabil o carieră militară în care cel mai probabil s-a remarcat într-un fel sau altul ca ofițer”, a scris cercetătorul Noului Testament Warren Carter în cartea sa „Pontius Pilat: Portrete ale unui guvernator roman”.

„De asemenea, putem fi destul de încrezători că el aparținea stratului superior al societății romane, că familia sa era bogată.”

Potrivit istoricului Daniel R. Schwartz în cartea sa Anchor Bible Dictionary, Pilat a fost numit prefect. Aceasta a fost o funcție de rang înalt care implica supravegherea finanțelor și armatei unei regiuni, precum și acționarea ca șef al justiției și al serviciului civil. Deoarece era reprezentantul roman al unei zone cu majoritate evreiască, Pilat împărțea atribuțiile cu un consiliu evreu de elită numit Sanhedrin.

În timpul celor zece ani în această funcție, Pilat a colectat taxe și a supravegheat proiectele de construcții din Iudeea. Cu toate acestea, el este cel mai infam pentru rolul său în menținerea legii și ordinii în regiune.

Pilat, conducătorul brutal

Deși avea puterea alături de un consiliu evreu, istoricii sunt de acord că a avut o relație tumultuoasă cu cei pe care i-a guvernat.

Potrivit lui Flavius ​​Josephus, un istoric roman-evreu din primul secol, în cartea sa Războaiele Iudeilor, Pilat a mâniat o dată populația evreiască locală prin ordonarea plasării imaginilor lui Cezar în Ierusalim.

După cum a tradus Paul L. Maier în cartea sa The Roman Governors, Josephus a scris că Pilat „intenționa să submineze obiceiurile evreilor introducând în oraș busturi ale împăratului care proveneau din standarde militare, când legea noastră interzice realizarea de imagini.”

Când oamenii au protestat și s-au revoltat împotriva imaginilor, se spune că Pilat a ordonat soldaților săi să îi înconjoare și să îi amenințe cu moartea dacă nu încetau protestele. Când evreii au spus că ar prefera să moară decât să vadă legile lor încălcate, el a cedat și a înlăturat imaginile.

În plus, Josephus scrie că Pilat i-a ofensat pe evrei încă o dată prin folosirea fondurilor Templului pentru a construi apeducte către Ierusalim. Când s-a format o mulțime pentru a-l confrunta pe Pilat, se spune că acesta ar fi poruncit trupelor sale să îi bată brutal până s-au dispersat sau au murit.

Citește și: Capitolul „ascuns” din Biblie, scris acum 1.500 de ani, descoperit în Biblioteca Vaticanului

Evanghelia după Luca amintește, de asemenea, de o altă instanță de brutalitate în conducerea lui Pilat, afirmând:

„Câțiva din mulțime i-au spus lui Iisus că Pilat ucisese câțiva evrei galileeni în timp ce aduceau jertfe la templu, amestecând sângele lor cu jertfele pe care le aduceau.”

Evident, relatări istorice îl prezintă pe Pilat ca un conducător aspru și uneori crud, dispus să folosească forța pentru a menține populația Iudeei în frâu. Cu toate acestea, multe texte biblice îl arată pe Pilat într-o lumină mai favorabilă, în ciuda faptului că el a fost cel care l-a condamnat pe Iisus la moarte – și unele biserici creștine îl recunosc chiar pe prefectul roman ca sfânt.

Procesul și Răstignirea lui Iisus Hristos

Potrivit Evangheliei, Sanhedrinul l-a arestat pe Iisus deoarece se simțeau amenințați de învățăturile sale, susținând că acesta pretindea a fi “Regele Evreilor”, ceea ce ar fi fost considerat blasfemie și trădare.

Soldații l-au dus pe Iisus în fața lui Ponțiu Pilat pentru judecată, dar Pilat s-a arătat reticent să îl condamne. Evangheliile îl descriu pe Pilat ca fiind nehotărât și indecis în privința soartei lui Iisus.

„Ce acuzații aduceți împotriva acestui om?”, l-a întrebat Pilat pe Sanhedrin.

„Dacă nu ar fi fost un criminal”, a răspuns consiliul, „nu l-am fi dat în mâinile tale.”

Nevăzând temei legal pentru a-l condamna pe Iisus la moarte, Pilat a încercat să își dea seama de responsabilitate, spunând bătrânilor: „Luați-l voi și judecați-l după legea voastră.”

Dar ei au refuzat. Până la urma, doar Pilat avea autoritatea de a dispune pedeapsa cu moartea.

Potrivit Noului Testament, epuizat de insistențele lor, Pilat a cedat în cele din urmă cererilor autorităților și a dispus crucificarea lui Iisus. Se spune că în acel moment, Pilat și-a spălat efectiv mâinile în fața consiliului, negându-și responsabilitatea.

După cum scrie Matei:

„Când Pilat a văzut că nu câștigă nimic, ci mai degrabă începe o revoltă, a luat apă și și-a spălat mâinile în fața mulțimii, spunând: ‘Sunt nevinovat de sângele acestui om; voi vă vedeți de asta.”

Ulterior, se spune că Pilat a dat ordin ca „Iisus din Nazaret, Regele Iudeeilor” să fie inscripționat pe crucea lui Iisus. History Today raportează că în timp ce unii cred că acest lucru a fost menit să îl batjocorească pe Iisus, alții cred că el l-a spus sincer și că într-adevăr a ajuns să îl considere pe Iisus ca Regele Evreilor.

Ultimii ani ai lui Ponțiu Pilat

Potrivit Scrisorilor lui Irod și Pilat, o colecție de scrisori pe care unii cred că sunt corespondența reală dintre Ponțiu Pilat și Regele Irod, se spune că Pilat a fost chinuit de vinovăție după crucificarea lui Iisus.

Într-una dintre scrisori, Pilat din Pont vorbește despre întâlnirea cu un Iisus înviat și pocăința sa pentru rolul său în moartea lui Iisus.

„Dar noi, când L-am văzut, toți am căzut la picioarele Lui. Și am spus cu glas tare: Am păcătuit, Doamne, căci am stat și Te-am judecat pe Tine, Care răzbuni pe toți cu adevărat. Și iată, știu că Tu ești Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu, și am privit umanitatea Ta și nu divinitatea Ta. Dar Irod, cu copiii lui Israel, m-au constrâns să fac rău împotriva Ta. Ai milă, așadar, de mine, Dumnezeule al lui Israel!”

Și deși mulți cercetători pun la îndoială autenticitatea acestor scrisori, aceste texte explorează o teorie despre ceea ce s-a întâmplat cu guvernatorul după crucificarea lui Iisus: că s-a convertit la creștinism și a devenit un devotat al lui Iisus.

Ultimele însemnări despre Pilat din Pont

Potrivit altor relatări istorice mai fiabile, Pilat din Pont și-a pierdut funcția după ce ar fi masacrat un grup de samariteni care încercaseră să urce pe un munte în căutarea relicvelor sacre pe care credeau că Moise le-a îngropat acolo.

Jerusalem Post relatează că alți samariteni s-au plâns lui Vitellius, guvernatorul roman al Siriei, care avea o poziție politică mai înaltă. Auzind aceste plângeri tulburătoare, Vitellius l-a trimis pe Pilat înapoi la Roma pentru a discuta despre acțiunile sale cu împăratul roman însuși.

Înregistrările vieții lui Pilat se termină în general aici, iar istoricii nu sunt siguri dacă s-a întors din Roma. Dacă a făcut-o, împăratul probabil l-a destituit din funcție sau s-a retras, deoarece nu s-a întors niciodată să domnească asupra Iudeei.

În timp ce unele surse spun că Ponțiu Pilat s-a convertit la creștinism, altele sugerează că sfârșitul său a fost mai întunecat. Unii cred că împăratul roman Caligula l-a executat pe Pilat, sau că Pilat a fost exilat și a murit prin suicid.

Cu foarte puține texte istorice la dispoziție, adevărul despre această figură istorică și religioasă evazivă s-a pierdut în mare măsură în timp.