Originile terifiante ale personajului Godzilla. „Gojira”, inventat de japonezi după Hiroshima și Nagasaki

„Godzilla: Regele monștrilor” a ajuns în cinematografele americane în anul 1956, ca o adaptare a filmului japonez „Godzilla” apărut cu doi ani mai devreme, sau „Gojira” după titlul original. Însă, la spectatorii din afara Japoniei n-a ajuns și adevăratul mesaj al personajului, care la origine reprezintă o formă de doliu.

Cum a luat naștere Godzilla

Cu doar nouă ani înainte, în anul 1945, americanii au detonat bomba cu uraniu „Little Boy” și bomba cu plutoniu „Fat Man” deasupra orașelor japoneze Hiroshima și, respectiv, Nagasaki. Cifrele exacte sunt greu de stabilit, dar bombele au incinerat peste 200.000 de persoane, majoritatea civili, și au ras de pe fața pământului ambele orașe.

Prezența precipitațiilor nucleare a provocat supraviețuitorilor diverse boli, iar pentru copiii lor au cauzat defecte congenitale. Acești supraviețuitori – „hibakusha” în japoneză – descriu până în ziua de azi orori pe care numai ei le cunosc.

Intriga filmului original „Godzilla” este simplă și chiar conține exact elementul de traumă națională pe care filmul a intenționat să îl articuleze: armele nucleare. În film, explozia unei bombe nucleare trezește din ocean un monstru străvechi: Godzilla.

Acel monstru, după cum spune trailerul original al filmului de pe YouTube, este un „titan al terorii care nimicește un oraș de 6 milioane de locuitori într-un holocaust de flăcări”. Conform NBC News, cinefilii din Japonia au părăsit cinematografele plângând, înțelegând despre ce era vorba.

Pe de altă parte, versiunea de import din Statele Unite ale Americii, care s-a popularizat, a omis elemente esențiale pentru a înțelege semnificația sociopolitică simbolică a lui Godzilla.

Godzilla sau Gojira, un simbol al armelor nucleare

William Tsutsui, autorul cărții din 2004 „Godzilla on My Mind: Fifty Years of the King of Monsters”, (Godzilla în gândurile mele: 50 de ani ai regelui monștrilor, n.r.) a declarat pentru NBC News că Godzilla era la fel de „inocent ca și copiii de pe terenurile de joacă din Hiroshima”.

În filmul său din 1954, un atac nuclear trezește creatura din somnul său în ocean. Corpul său este acoperit de aceleași cicatrici cheloide groase, asemănătoare unor cruste, pe care le purtau supraviețuitorii exploziilor de la Hiroshima și Nagasaki. Personajul este îndurerat – o victimă care caută să distrugă. El însuși este o furie nemărginită, dezlănțuită și rătăcită necontrolat.

După cum spune Tsutsui, indicatorii mai evidenți ai acestui mesaj au fost eliminați din versiunea americană a filmului, importată în 1956, cum ar fi o scenă din metrou care îl leagă pe Godzilla de Hiroshima.

În urma celui de-al Doilea Război Mondial, spune el, „filmul Godzilla a servit ca o declarație politică puternică, reprezentativă pentru traumele și anxietățile poporului japonez într-o epocă în care cenzura era extinsă în Japonia din cauza ocupației americane a țării după încheierea războiului”.

Atacurile nucleare de la Hiroshima și Nagasaki nu au fost doar o sursă de mare durere și de adevărată oroare, ci și de „vinovăție și rușine”, a continuat Tsutsui.

Semnificația inițială, distrusă de americani

Societatea japoneză și creativii săi nu au putut să abordeze direct acest subiect, așa că au vorbit prin intermediul poveștilor. Toate aceste semnificații au fost ignorate de americani.

În 1956, The New York Times l-a descris cu dispreț pe Godzilla ca pe o simplă „miniatură a unui dinozaur făcut din pantofi de gumă și din clădiri de jucărie și trenulețe electrice în valoare de aproximativ 20 de dolari”.

După zeci de ani de proiecte cinematografice de milioane de dolari și după ce a crescut o proprietate intelectuală recunoscută la nivel mondial, semnificația originală a lui Godzilla s-a pierdut pentru aproape toată lumea.

În urma succesului filmului original „Godzilla” din 1954, IGN explică faptul că studiourile TOHO s-au orientat spre o continuare axată pe partea financiară, care a stabilit și a cimentat tropiile Godzilla de la A la Z.

Godzilla a devenit un monstru mare și prost care se luptă cu alți monștri mari și proști, care calcă în picioare orașe, provoacă câteva morți întâmplătoare. Totul este un spectacol care se potrivește cu popcorn. Și totuși, el încă mai respiră „suflul atomic” – o amintire persistentă a adevăratei sale semnificații.

Japonezii s-au luptat să păstreze semnificația lui Godzilla

Cu toate acestea, noile filme Godzilla realizate în Japonia, cum ar fi „Godzilla Minus One” (nu versiunile de la Hollywood), îi redau Regelui Monștrilor o parte din teroarea de odinioară – și îl reconectează la cel de-Al Doilea Război Mondial.

El este din nou, așa cum excelent spune IGN, „un produs secundar al manipulării de către omenire a armelor atomice, o sursă abominabilă de putere care pervertește și își descompune mediul înconjurător”.

Totuși, în Japonia în ansamblu – în afara percepțiilor unor regizori pasionați – Godzilla a devenit un fel de mascotă. Capul și ghearele sale împodobesc clădirea cinematografului TOHO Cinema din Kabuki-cho, Tokyo, în cadrul zonei aglomerate de viață de noapte din Shinjuku.

După cum a relatat BBC în 2015, Godzilla a primit chiar o mulțime de onoruri ceremoniale din partea municipalității locale, inclusiv obținerea cetățeniei japoneze, devenind „ambasadorul turistic” al Shinjuku și apărând în formă de om în costum pe un covor roșu. Nu se știe ce cred supraviețuitorii rămași din Hiroshima și Nagasaki despre toate acestea.