Presa de tipar a dat startul unei noi ere. Schimbările majore pe care le-a adus în lume

Invenția tiparului mecanic este una din acele invenții care îți trec instant prin minte când te gândești la cele mai mari progrese ale omenirii.

Un bijutier german pe nume Johannes Gutenberg este omul creditat cu inventarea tiparului în jurul anului 1436, deși în Asia semne ale unor invenții apropiate au existat încă din secolul IX, pe teritoriul Chinei și în secolul XIII pe teritoriul Coreei.

Gutenberg a folosit însă în prototipul său o presă de vin cu șurub pentru a apăsa uniform pe literele ceruite, iar asta pare să fi fost cheia spre deschiderea epocii moderne.

O adevărată explozie intelectuală a avut loc în Europa în perioada imediat următoare.

Se puteau produce acum cărți în masă pe orice subiect care putea exista, iar costurile de producție și implicit de cumpărare erau acum cu mult reduse. Astfel, europenii care știau să citească aveau acces mult mai ușor la idei revoluționare sau cunoștințe antice neprețuite, iar numărul europenilor alfabetizați s-a dublat în fiecare secol care a trecut.

În rândurile următoare vom nota câteva dintre componentele progresului bătrânului continent, dinspre Evul Mediu spre modernism, obținute în urma inventării tiparului.

Presa de tipar a dezvoltat o rețea globală de știri

Gutenberg nu a trăit suficient de mult încât să vadă impactul imens pe care l-a avut invenția sa, asta chiar din cauza lui, pentru că și-a folosit invenția în moduri nu tocmai productive, precum printarea Bibliei în limba latină în 200 de exemplare, într-un oraș în care trei oameni erau capabili să o citească.

Citește și: Cea mai veche carte tipărită din lume, descoperită printre 40.000 de documente

Primul mecanism de distribuție în masă al cărților tipărite a fost construit prin intermediul vapoarelor din Veneția, care transportau texte religioase, dar și știri din ultimele zile de pe tot globul. Când navele ajungeau în porturi, tipografii locali copiau pliantele și le înmânau călăreților care le răspândeau rapid în zeci de orașe.

Tiparul a contribuit la progresul Renașterii

Deși Renașterea italiană a început cu un secol înainte de invenția lui Gutenberg, presa de tipar a făcut lucrurile să se miște mult mai repede. Unul dintre proiectele Renașterii era să găsească operele pierdute ale lui Platon și Aristotel și să le republice.

Procesul de recuperare a fost unul anevoios și s-a întins pe mulți ani, dar publicarea textelor era extrem de lentă și implica costuri incredibil de ridicate, în general doar cei mai bogați își puteau permite o carte copiată, care la acea vreme costa cât o casă.

Astfel că presa de tipar nu a început Renașterea, dar cu siguranță a contribuit decisiv la redescoperirea și împărtășirea cunoștințelor adunate de italieni.

De asemenea, proiectul nu mai era acum adresat doar elitei, cărțile erau accesibile unui număr mai mare de oameni, iar biblioteci puteau fi înființate în toate orașele de dimensiuni mari și medii.

Martin Luther, primul autor de bestseller

Martin Luther a afirmat despre invenția lui Gutenberg: ,,Tiparul este darul suprem al lui Dumnezeu și cel mai mare dintre ele.”

Teologul german a fost primul care și-a publicat la scară largă mesajele care puneau la îndoială biserica. Luther a afișat pe 31 octombrie 1517 cartea ,,Cele 95 de teze”, care a declanșat reforma protestantă în Germania, pe ușa catedralei din Wittenberg, iar peste 17 zile copii ale documentului erau tipărite în Londra.

Citește și: I-a scos „Moromeții” din sertar, l-a dat românilor și l-a părăsit. Marea dragoste a lui Marin Preda l-a băgat în spital

Datorită puterii tiparului și a mesajului pe care îl promova Martin Luther, traducerea acestuia în germană a Noului Testament a fost vândută în 5000 de exemplare în primele două săptămâni.

Din 1518 până 1525 scrierile lui Martin Luther au reprezentat o treime din toate cărțile vândute în Germania, făcându-l cu adevărat primul autor de bestseller.

Revoluția științifică a explodat cu ajutorul presei de tipar

Știința era de mii de ani o preocupare pentru oameni, dar cercul acestora a fost restrâns. Apariția tiparului a adus revoluțiile și descoperirile științifice mult mai ușor în atenția oamenilor, până atunci copii ale manuscriselor marilor matematicieni sau filosofi erau scumpe și greu de obținut.

Tiparul a ajutat însă știința mai mult decât prin viteza de tipărire. Dacă până atunci datele științifice erau copiate de mână și erau predispuse la erori umane, acum datele originale erau copiate cu acuratețe mult mai bună.

Tiparul a dat o voce celor care nu au avut-o până atunci

O nouă tehnologie informațională necesită timp până la a fi îmbrățișată cu bine de toți oamenii, dar cei mai predispuși să-și asume riscuri și să încerce sunt cei care nu aveau o voce înainte ca tehnologia să existe. Pe măsura ce progresa umanitatea, părerile critice și alternative au început să apară în discursul public, dar cei aflați la putere reușeau foarte ușor să le cenzureze omorând „ereticii” și arzându-le caietele.

Dar odată cu apariția presei de tipar era imposibil să fie distruse toate copiile unei „idei periculoase”, iar cu cât o carte era mai ,,periculoasă” cu atât oamenii voiau mai mult să o citească.

Cărțile interzise de Biserică au devenit în felul acesta cel mai important lucru pentru librăriile care își făceau un scop ca acestea să fie tipărite în continuare.