Viața grea a scribilor egipteni. Problemele de sănătate de care sufereau
Scribii egipteni aveau viață grea, după cum reiese dintr-un studiu. În ciuda faptului că se bucurau de un statut social ridicat, în contextul în care îndeplineau sarcini administrative cruciale la o vreme în care doar 1% din populație știa să scrie și să citească, munca lor le provoca probleme de sănătate.
Studiul a fost făcut asupra rămășițelor unor scribi îngropați în necropola de la Abusir, Egipt, între anii 2700 și 2180 î.Hr.. Acesta arată că, în comparație cu bărbații care întreprindeau alte munci, administratorii prezentau, printre altele, semne de modificări degenerative ale articulațiilor.
„Studiul nostru ar trebui să ofere un răspuns la întrebarea ce factori de risc profesional au fost asociați cu profesia de scrib în Egiptul antic”, a declarat Petra Brukner Havelková, principalul autor al studiului, la Muzeul Național din Praga. Ea a adăugat că lucrarea ar putea ajuta și la identificarea scribilor printre scheletele persoanelor ale căror titluri sau profesie nu erau cunoscute.
Citește și: Cleopatra, seducătoarea regină care a condus Egiptul cu frumusețea și farmecul ei
În revista Scientific Reports, echipa a povestit cum a analizat rămășițele a 69 de bărbați adulți din Abusir, datând din mileniul al treilea î.Hr., dintre care se știe că 30 au fost scribi.
Veronika Dulíková, coautor al studiului de la Universitatea Charles din Praga, a declarat că se știe că scribii au început să lucreze încă din adolescență într-o carieră profesională care putea dura zeci de ani.
Ce probleme provoca munca de scrib
Cu toate acestea, se pare că munca de scrib avea unele consecințe. Printre problemele observate de cercetători se numără osteoartrita în articulațiile dintre maxilarul inferior și craniu, clavicula dreaptă, umărul drept, degetul mare drept, genunchiul drept și coloana vertebrală – în special la nivelul gâtului.
De asemenea, echipa a găsit semne evidente de stres fizic la nivelul humerusului și al osului șoldului stâng, precum și depresiuni la nivelul rotulelor și modificări la nivelul gleznei drepte.
Deși cercetătorii au observat că unele dintre modificări ar fi putut fi influențate de faptul că unii dintre scribi erau mai în vârstă la momentul morții, ei au afirmat că rezultatele sunt în concordanță cu posturile cu picioarele încrucișate sau ghemuite pe un picior pe care scribii au fost reprezentați în arta antică, cu brațele nesusținute și capul în față – o poziție ce pune presiune pe coloana vertebrală.
În plus, cercetătorii au explicat că modificările din jurul maxilarului ar putea fi legate de astfel de posturi sau de obiceiul scribilor de a-și mesteca uneltele de grafit pentru a obține un cap asemănător unei perii. Modificările la nivelul degetului mare ar putea fi asociate cu prinderea prin ciupire pe care scribii o foloseau pentru a ține stilourile.
Dureri de cap și dislocări ale maxilarului
Brukner Havelková a declarat că este foarte probabil ca scribii să sufere de dureri de cap cel puțin ocazional, existând dovezi că au suferit și dislocări ale maxilarului.
„Nu aș fi surprinsă dacă ar suferi și de sindromul tunelului carpian la mână, dar din păcate nu putem identifica acest lucru pe oase”, a spus cercetătoarea.
Citește și: Piramidele uitate din mijlocul deșertului. Le depășesc pe cele din Egipt
Profesorul Sonia Zakrzewski, expert în bioarheologie de la Universitatea din Southampton, care nu a fost implicată în cercetare, a salutat acest studiu.
„Este o ipoteză foarte bună, deoarece știm că activitatea repetată duce la modificarea scheletului și acestea sunt activități foarte plauzibile”, a spus ea.
Cu toate acestea, profesorul Alice Roberts de la Universitatea din Birmingham a declarat că, în lipsa unor comparații la oamenii moderni, este dificil de susținut că modificările identificate au fost într-adevăr legate de activitățile și posturile legate de meseria de scrib.
