Ziua în care Stalin a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
În vara anului 1940, un moment crucial s-a derulat pe scena politică europeană, unul care avea să redefinească destinul unei întregi zone culturale, cunoscută sub numele de Basarabia.
Deși fusese cândva parte a Principatului Moldovei, a fost prinsă între ambițiile marilor imperii și ideologiile care se ciocneau la granițele sale, cu care evident, nu avea de-a face, ci plătea un preț prea mare pentru hazardul unei asemenea așezări geografice. Într-un context alarmant și dezorganizat, dictatorul sovietic Iosif Stalin a orchestrat o mișcare politico-militară care a condus la crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM).
Începuturile tumultoase ale Basarabiei
De la primele atestări documentare ținutul Basarabiei a fost în permanență presărat cu conflicte și instabilitate administrativă.
În anul 1812, partea răsăriteană a Moldovei a fost smulsă din corpul Principatului Moldovei și anexată de Imperiul Rus în urma Păcii de la București. Aceasta a marcat începutul unei perioade lungi de dominație rusă, în care Basarabia a fost redusă la statutul de simplă gubernie (unitate administrativ-teritorială rusească), fără a avea o voce sau reprezentare în afacerile interne ale imperiului.
În ciuda acestor subjugări continue, spiritul național al basarabenilor nu a putut fi scos vreodată din ei. Când revoluția din 1917 a zguduit temeliile Imperiului Țarist, naționalismul românesc din Basarabia a profitat de o șansă nesperată de posibilitate de exprimare fără cenzură.
Sfatul Țării a declarat independența Republicii Democratice Moldovenești pe 24 ianuarie 1918 și, câteva luni mai târziu, unirea cu România.
Totuși, acest moment de bucurie națională a fost scurt.
Situația etnică din regiune era prea complexă pentru a permite unitate și stabilitate, fiind compusă din români, ucraineni, ruși și tătari, iar pacea atârna de un fir de ață și putea oricând să se strice. Presată de situația internațională, Uniunea Sovietică a fost forțată să-și îndrepte din nou atenția spre regiunea Basarabiei, un teritoriu prea valoros pentru a fi scăpat de sub control.
Pactul Ribbentrop-Molotov și impactul asupra Basarabiei
În august 1939, o înțelegere secretă între Germania nazistă și Uniunea Sovietică a schimbat dramatic cursul istoriei. Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a trasat sferele de influență în Europa de Est, plasând Basarabia sub umbrela sovietică. Această decizie a fost un preludiu la evenimentele care au urmat.
Pe 28 iunie 1940, guvernul sovietic a emis un ultimatum României, cerând cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei.
În fața presiunii militare copleșitoare, România a fost forțată să accepte, iar teritoriile au fost anexate rapid de Uniunea Sovietică. A fost un act de dominație care a schimbat granițele regionale și a semnalat intențiile URSS de a își extinde în continuare teritoriul.
Crearea RSS Moldovenești
La 2 august 1940, sub îndrumarea lui Stalin, s-a proclamat crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Acest nou stat sovietic includea teritoriile basarabene, dar și o parte din teritoriul Transnistriei, aflat anterior sub administrarea RSSA Moldovenească, o regiune autonomă din cadrul RSS Ucrainene.
Stalin a justificat această anexare prin pretinsa dorință a „oamenilor muncii” din regiune de a se alătura Uniunii Sovietice. Peste 1.100 de soviete (organe de stat ale URSS, cu deputați aleși de cetățeni) au fost înființate în satele și orașele din Basarabia, implicând aproximativ 8.000 de muncitori, țărani și intelectuali, într-o încercare de legitimare și validare a noii puteri sovietice. Realitatea arăta însă diferit, toate acțiunile prezentate mai sus au fost realizate pentru a da impresia de consens popular, fapt pe care sovieticii își consolidau controlul, motivând că respectă dorințele cetățenilor.
Reorganizarea și realitățile politice
Noua Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost organizată rapid conform modelului sovietic, în raioane și unități administrative bine definite. Frontierele RSSM au fost trasate astfel încât să corespundă noilor realități geopolitice dictate de Moscova.
În mod particular, în noiembrie 1940, Stalin a delimitat granițele dintre RSS Moldovenească și RSS Ucraineană, transferând unele teritorii în favoarea celei din urmă, dovedind astfel că granițele deveniseră în acel moment doar rezultatul unei încreionări pe o foaie, nicidecum în vreo conformitate cu realitatea, granițele erau trasate oricum era mai bine pentru interesele sovietice.
Această reorganizare a fost menită nu doar să asigure o mai bună administrare, ci și să dilueze și să limiteze decisiv influența etnică românească, prin includerea unor mari comunități de ruși și ucraineni. Planurile lui Stalin mergeau mai departe de simpla ocupare teritorială; acesta își dorea să imprime ADN-ul sovietic prin modificarea structurii sociale și etnice.
Impactul războiului și reconsolidarea sovietică
Odată cu începutul celui de-al Doilea Război Mondial și intrarea României în conflict de partea Axei, Basarabia a devenit iarăși un câmp de luptă. În vara anului 1941, armatele române și germane au reocupat Basarabia, iar teritoriul a fost administrat ca parte a României până în 1944.
Însă, în februarie 1944, trupele sovietice au recucerit Basarabia și au reinstaurat RSS Moldovenească, consolidând astfel frontiera de pe Prut.
După război, granițele stabilite de Stalin au fost recunoscute oficial prin tratatul de pace de la Paris din 1947. Această recunoaștere internațională a legitimat controlul sovietic asupra Basarabiei și a stabilit frontierele care, cu mici modificări, au persistat până în ziua de azi.
Moștenirea RSS Moldovenești
Crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost un moment definitoriu pentru regiune, marcând o ruptură de România și începutul unei noi epoci de influență sovietică. Chiar și după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, granițele și diviziunile etnice trasate de Stalin au continuat să influențeze politica și societatea Moldovei moderne.
Astfel, ziua în care Stalin a creat RSS Moldovenească nu a fost doar un act politic necesar într-un context inflamat, ci un act cu implicații durabile, ale cărui efecte se resimt și astăzi și care probabil se vor resimți mereu. În acest context, povestea RSS Moldovenești rămâne un capitol controversat al istoriei est-europene, o poveste despre putere și identitate, o identitate despre care putem afirma că s-a pierdut de-a lungul timpului.