Misterul cărții cu un limbaj necunoscut. Are nume unguresc și ilustrații, iar un român a crezut că i-a dat de cap
O carte misterioasă, cunoscută drept „codexul Rohonc”, descoperită la Academia Maghiară de Științe la mijlocul secolului al XIX-lea, este de mult timp un subiect de dispută între savanți. Motivul? Este scrisă într-o limbă nemaiîntâlnită și are numeroase ilustrații intrigante.
Codexul are 448 de pagini și poartă numele orașului maghiar Rohonc, unde a fost păstrat până când a fost donat Academiei în 1838 de către contele Gusztav Batthyany de pe moșia sa din Rohonc, împreună cu alte 30.000 de cărți aflate în posesia sa. Orașul Rohonc a fost redenumit și este cunoscut în prezent drept Rechnitz, aflându-se pe teritoriul Austriei, aproape de granița cu Ungaria.
De zece ori mai multe simboluri decât orice alfabet cunoscut
Codexul măsoară 12 pe 10 centimetri, iar fiecare pagină are între 9 și 14 rânduri de simboluri. Numărul total de simboluri folosite în carte este de aproximativ 800 – adică de zece ori mai mare decât în orice alfabet cunoscut.
Însă, cele mai multe simboluri sunt folosite cu puține repetiții, astfel încât simbolurile din codex ar putea să nu constituie un alfabet, ci un silabariu, sau să fie de natură logografică, cum ar fi caracterele chinezești.
Textele criptice sunt însoțite de aproximativ 90 de pagini de ilustrații ce includ scene religioase, laice și militare. Ilustrațiile rudimentare par să indice un mediu în care coexistă religii creștine, păgâne și musulmane, pentru că sunt prezente simbolurile crucii, semilunii și soarelui.
Unii cercetători cred că acest codex este o farsă, dar alții cred că este autentic și au petrecut mulți ani încercând să decodifice textul și ilustrațiile. Analiza manuscrisului pare să sugereze că a fost scris pe hârtie venețiană cândva în secolul al XVI-lea, dar data nu este certă, deoarece hârtia ar fi putut fi mult mai veche decât textul.
În plus, unii cercetători au subliniat că textul din codexul Rohonc ar fi putut fi copiat dintr-o sursă mult mai veche. Luând ca indiciu ilustrațiile, unii specialiști au speculat că acesta a fost creat cel mai probabil în secolele XVI-XVII.
Descifrarea codului. Teoria unui filolog român
Un cercetător maghiar a propus că ar putea citi cartea întorcând-o cu susul în jos pentru a semăna cu o ligatură sumeriană. Ulterior, acesta a asociat literele alfabetului latin cu restul simbolurilor prin asemănare.
De asemenea, a rearanjat ordinea literelor pentru a produce cuvinte cu sens. Cu toate acestea, metodele sale au fost criticate, deoarece uneori transliterase același simbol cu litere diferite și, invers, aceeași literă era decodificată din mai multe simboluri.
Sursa: archive.org
Un filolog român, Viorica Enăchiuc, a teoretizat că textul ar fi fost scris în dialectul latin vulgar al Daciei, iar direcția de scriere este de la dreapta la stânga, de jos în sus. Presupusa traducere indică faptul că textul este o istorie din secolele 11-12 a poporului Blaki (vlahilor) în luptele sale împotriva ungurilor și pecenegilor.
Metoda lui Enăchiuc a fost, de asemenea, criticată deoarece simbolurile care apar în același context pe tot parcursul codexului au fost transliterate în mod regulat cu litere diferite, astfel încât modelele din codul original se pierd. În plus, nu există nicio legătură între ilustrațiile manuscrisului și traducerea lui Enăchiuc.
O altă soluție, propusă de un indian
O altă presupusă soluție a fost făcută de indianul Mahesh Kumar Singh. El susține că textul este scris de la stânga la dreapta, de sus în jos, cu o variantă până acum nedocumentată a scrierii Brahmi. El a transliterat primele 24 de pagini ale codexului pentru a obține un text în hindi, care a fost tradus în limba maghiară. Metoda lui Singh a fost, de asemenea, criticată pentru lipsa de consecvență.
La rândul lor, Gábor Tokai și Levente Zoltán Király au teoretizat că scrierea este un sistem de coduri care nu indică structura internă a cuvintelor, iar limba textului este cel mai probabil artificială. Aceștia susțin că textul conține data de 1593 d.Hr. ca referință probabilă la scrierea sa.
Aceștia au mai susținut că este vorba despre un text catolic obișnuit ce conține mai ales parafraze ale textelor din Noul Testament despre viața lui Iisus. Însă, probabil că misterul Codexului Rohonc nu va fi niciodată pe deplin elucidat.
