De ce este Sfântul Andrei ocrotitorul României. Ce meserie avea și cum au fost pedepsiți oamenii care l-au răstignit
Sfântul Andrei, sărbătorit în fiecare an pe data de 30 noiembrie, este considerat ocrotitorul spiritual al României. Fratele Sfântului Petru, el mai este cunoscut și drept „Cel dintâi chemat”, pentru că a fost primul apostol al lui Iisus.
Cei care l-au răstignit ar fi primit o pedeapsă cumplită.
Meseria Sfântului Andrei
Sfântul Andrei, care mai este cunoscut și ca „Apostolul Neamurilor”, s-a născut în Betsaida, în apropiere de Marea Galileii, pe teritoriul actual al Israelului. A fost pescar înainte de a fi chemat de Iisus să devină discipol.
Despre viața personală a Sfântului Andrei există puține informații precise. Cu toate acestea, tradiția creștină susține că a fost fratele mai mare al Sfântului Petru și că a fost martirizat pentru credința sa în orașul Patras din Grecia, pe o cruce în formă de X.
Legendele populare românești spun că, înainte de a fi martirizat, Sfântul Andrei a blestemat țara în care a fost ucis, dar apoi a binecuvântat-o pentru credința pe care a păstrat-o.
De ce este Sfântul Andrei considerat ocrotitorul României
Legătura dintre Sfântul Andrei și România este profund înrădăcinată în credința populară și în tradițiile bisericești. Se spune că, în timpul călătoriilor sale apostolice, Sfântul Andrei a ajuns pe aceste meleaguri, botezând oameni și ridicând primele locașuri de închinare.
Tradiția populară românească susține că Sfântul Andrei a predicat aici creștinismul – mai exact, în zona Dobrogei. El ar fi ajuns pe meleagurile românești cu o cruce în formă de X, cunoscută astăzi sub numele de crucea Sfântului Andrei.
Papa Francisc a confirmat această legătură în anul 2019, în timpul vizitei sale în România, când a descris țara ca fiind „grădina unde Sfântul Andrei a semănat credința”. Această recunoaștere papală a întărit statutul special al României în contextul spiritual.
„Legăturile de credință care ne unesc vin încă de la Apostoli, în special de la legătura care îi unea pe Petru și pe Andrei, cel care potrivit tradiției a adus credința pe pământul vostru. Frați de sânge, au fost frați și în vărsarea sângelui pentru Domnul.
Și printre voi au fost atâția martiri, chiar în timpurile recente, precum cei șapte episcopi greco-catolici pe care voi avea bucuria de a-i proclama Fericiți. Faptul pentru care au suferit, până la jertfirea vieții, este o moștenire mult prea prețioasă ca să fie uitată. Și este o moștenire comună, care ne cheamă să nu ne îndepărtăm de fratele care participă la ea.”, a fost o parte din mesajul Papei Francisc.
Pe de altă parte, Sfântul Andrei, primul apostol al lui Iisus, nu este doar ocrotitorul României, ci și al altor țări, printre care se numără: Scoția, Barbados, Georgia, Ucraina, Rusia, Polonia, Sicilia, Grecia, Cipru, insulele Tenerife și Malta.
Pedeapsa primită de cei care l-au răstignit pe Sfântul Andrei
Sfântul Andrei a murit răstignit pe o cruce în formă de X, în orașul peloponesian Patras. Se spune că toți cei care au luat parte la răstignirea lui au fost loviți de o furtună puternică apărută din senin, ce i-a lăsat nevăzători.
Cât timp a fost pe meleagurile românești, Sfântul Andrei a locuit într-o peșteră, situată în apropierea localității Ion Corvin din județul Constanța. Acest loc a devenit ulterior un centru spiritual, fiind transformat într-o biserică.
În anul 1943, preotul Constantin Lembrău și avocatul Ion Dinu au redescoperit această peșteră, recunoscându-i importanța istorică și spirituală. Un an mai târziu, locul în care Sfântul Andrei a trăit și a propovăduit a fost resfințit și adus înapoi în circuitul religios.
Pe lângă resfințire, s-au realizat și lucrări de conservare, inclusiv ridicarea unei turle și a unui zid de protecție. Astăzi, biserica din peșteră găzduiește un pat din piatră, considerat locul unde se presupune că odihnea Sfântul Andrei, ocrotitorul României. An de an, mii de turiști vizitează acest loc sacru pentru a se ruga și a petrece câteva momente de reculegere pe patul Sfântului Andrei.
Tradiții și Superstiții în Ziua Sfântului Andrei
Sărbătoarea Sfântului Andrei este însoțită de o serie de tradiții și superstiții în România, iar una dintre cele mai cunoscute este punerea unor boabe de grâu la încolțit. Acesta este lăsat să germineze și să crească până în ajunul Crăciunului, moment în care vârful verde al grâului este folosit pentru a decora masa de sărbători.
Această tradiție este legată de faptul că grâul reprezintă viața și fertilitatea, iar creșterea lui este asociată cu renașterea și cu începutul unui nou ciclu. Mai mult, se crede că grâul încolțit aduce noroc, belșug și sănătate în casă.
În multe zone ale țării, tradiția colindatului în seara de Sfântul Andrei este binecunoscută. Grupuri de copii, tineri sau chiar adulți, îmbrăcați în costume tradiționale, merg din casă în casă pentru a aduce binecuvântare și pentru a alunga spiritele rele. Uneori, aceștia sunt însoțiți de plug, o reprezentare a ciclului agricol și a fertilității, care simbolizează începutul noului an.
O altă tradiție specifică zilei de Sfântul Andrei este „udatul”. Unii români cred că apa luată în această zi are puteri curative și de purificare. Se spune că cei care sunt udați cu apă rece în această zi vor fi feriți de boli și ghinioane în anul următor. Incantațiile și rugăciunile specifice acestei tradiții adaugă o notă de solemnitate și spiritualitate în casele românilor.
În unele regiuni ale țării, există tradiția măsurării grâului în această zi. Oamenii cred că dimensiunea spicului măsurat va influența recolta din anul următor. Totodată, se spune că vremea din această zi poate prezice cum va fi anul agricol viitor. Dacă este o zi geroasă, oamenii se așteaptă la un an cu zăpezi abundente, în timp ce o zi blândă anunță un an cu recolte bogate.
În plus, în vechime, fetele de măritat făceau fel de fel de trucuri prin care sperau să își afle norocul în dragoste. De exemplu, ascundeau un firicel de busuioc sfințit sub pernă ca să-și viseze ursitul sau apelau la metoda oglinzilor sau la prepararea turtei Sfântului Andrei.
După ce a devenit apostol al lui Iisus, Sfântul Andrei a propovăduit Evanghelia și creștinătatea, după cum se arată şi în Calendarul Creștin Ortodox. Acesta nu s-a îndepărtat de Mântuitor în Săptămâna Patimilor.