Filofteia Lăcătușu, presentiment în ziua cutremurului din 1977. Visul tulburător ce a speriat-o. „Nuți, ce-i cu tine?”

Cântăreața de muzică populară Filofteia Lăcătușu a avut un presentiment în ziua cutremurului din 1977. Un vis tulburător o speriase și o pusese pe gânduri, înainte de a porni spre București și de a se caza la Hotelul Victoria, alături de cel de-al doilea soț al ei.

Filofteia a venit pe lume la data de 7 iunie 1947, în familia Daju, la doi ani de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, când românii încercau să înceapă o viață liniștită. Avea o soră mai mare, născută în 1946, pe care părinții ei, Maria și Victor Daju, căsătoriți cu un an înainte, au botezat-o Victoria – nu întâmplător, ci în cinstea învingerii fascismului.

Cântăreața s-a născut chiar în locuința familiei – o casă cochetă aflată pe coama unui deal împădurit de jur-împrejur cu păduri de stejar și pin, în satul Dealu Roșu din comuna Alunu, județul Vâlcea.

Visul tulburător al mamei Filotfeiei Lăcătușu, în prima noapte de viață a cântăreței

Filofteia nici nu a apucat să-și primească numele, că familia toată s-a îngrijorat pentru ea. În prima ei noapte de viață, mama ei a avut un coșmar. În visul ei se făcea că un roi de viespii se aciuase pe fetița nou-născută. Copila ei țipa sfâșietor. În cele din urmă, a reușit să o salveze, alungând roiul cu un batic înflorat.

Maria Daju s-a trezit înspăimântată. Fiica ei era liniștită, la pieptul ei. Bătrânele din familie au interpretat imediat visul drept un mesaj de la Necuratul. Au luat jar din vatră pe un vătrai, au presărat pe el câțiva bobișori de tămâie și au împrăștiat fumul prin casă, prin curte, dar și la ieșirea din gospodărie, pe ulicioara din apropierea casei.

Următoarea măsură luată de comun acord de întreaga familie – părinți, bunici și alte rubedenii, a fost că fetița trebuia neapărat să poarte un nume de sfântă. A fost cât pe ce să fie știută drept Paraschiva, Maria sau Elena, dar bunicul din partea mamei, Vasile Iosu, a fost cel mai convingător – pe micuță trebuia negreșit să o cheme Filofteia.

Argumentele lui au fost puternice. În primul rând, în calendarul creștin-ortodox, Sfânta Filofteia este prăznuită tot într-o zi de șapte, deși în luna decembrie, nu în iunie. În plus, de curând, o rudă apropiată se vindecase complet de o boală gravă după ce vizitase moaștele acestei sfinte, la mănăstirea Curtea de Argeș.

Filofteia Lăcătușu, talent descoperit încă din copilărie

Foarte devreme, a devenit limpede pentru toată lumea că Filofteia avea talent. La vârsta de 14 ani, în 1961, a ajuns să cânte cu banda lui Nelică Popescu, cel mai cunoscut rapsod popular din zona Horezului, Alimpeștiului și Roșiei de Amaradia. Anterior, cântase cu celălalt bunic al ei, Vasile Gogenete, care avea și el trupa lui.

Filofteia era fascinată de Maria Lătărețu și de fiecare dată când avea șansa, cânta cu foc piese ale celebrei cântărețe – ba „Tu, mamă, când m-ai făcut”, ba „Trei în lume nu se poate”, „În pădure la Stroiești” și „Voi, voi, voi, mândrelor, voi”.

Cântăreața a plecat repede din casa părinților, la numai 15 ani. Cel care îi făcea curte, Dumitru „Mite” Lăcătușu, și-a respectat promisiunea pe care i-a făcut-o în scrisorile pe care i le trimisese. Odată cu lăsarea la vatră, în noiembrie 1962, și-a luat tatăl, fratele mai mare și nașii acestuia și au pornit să o pețească pe Filofteia la părinți.

„La fel ca și noi, familia Daju era foarte săracă, avea mulți copii și ne-a dat fata în speranța că ea va continua să cânte cu trupa noastră, iar viața îi va fi mult mai ușoară, alegând această cale.

Când am plecat de acolo, Filofteia, viitoarea mea soție, era îmbrăcată într-un taioraș bleu, fără buzunare, iar în picioare avea niște papuci de cauciuc. Cam asta era întreaga ei avere, în acel timp îndepărtat.”, avea să povestească el, potrivit articolului „Filofteia Lăcătuşu, un cântec stins la 30 de ani”, a povestit Mite Lăcătușu, potrivit lui Dorin Brozbă.

Citește și: Ultimele ore de viața lui Toma Caragiu, înainte de cutremurul din 4 martie 1977. El și Alexandru Bocăneț au murit îmbrățișați

Fata a plecat cu logonicul ei la Zorlești. Timp de un an, a cântat cu socrul ei, Costică, pe la nunți și petreceri, ca să strângă bani de nuntă și de casă. Căsătoria a avut loc pe 1 noiembrie 1963, tânăra cântăreață, alintată Nuți sau Nuțu de apropiați, a devenit Filofteia Lăcătușu.

Nunta s-a ținut odată cu botezul fiului mirilor, Daniel. Mireasa are 16 ani. Petrecerea a ținut trei zile și trei nopți, ca-n basme. Mesele au fost pline de sarmale, friptură la țest, piftie, tocan de oaie, țuică de prună și vin de Zorlești.

Curând, Filofteia Lăcătușu a fost transferată la Ansamblul Artistic „Doina Gorjului”, după ce i-a remarcat talentul Gelu Barabancea, directorul şi dirijorul Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu. În decembrie 1969, ea a fost încadrată pe post de solistă vocală iar soțul ei a fost angajat şofer pe autobuzul Ansamblului.

Cariera ei era în ascensiune. Între anii 1974 – 1976, a devenit noul star al cântecului gorjenesc. În 1976, Flofteia Lăcătușu s-a căsătorit pentru cea de-a doua oară, cu Gicu Simu. I-a fost nașă Maria Ciobanu. Noul partener de viață o susținea necondiționat, iar rezultatele au apărut repede.

În 1975, Filofteia Lăcătușu a înregistrat la Electrorecord cel de-al doilea disc al ei, pe format mare, numit „Jiule, pe malul tău” – cu 11 melodii. A făcut câteva înregistrări pentru Televiziunea Română, filmate în satul Suseni, la Muzeul de la Curtişoara şi în studiourile din Capitală.

Filofteia Lăcătușu, presentiment în ultima zi de viață

În ultima ei zi de viață, pe 4 martie 1977, la nici 30 de ani, Filofteia Lăcătușu și soțul ei, Gicu Simu, s-au trezit ceva mai devreme decât de obicei, pentru că urmau să pornească la drum către București. Cântăreața avea să înregistreze, pe 5 martie, la Electrorecord, pentru cel de-al treilea disc muzical.

Filofteia Lăcătușu își propusese să repete înainte de a porni la drum. Însă, îi era greu să se concentreze. Avea momente când cădea pe gânduri, dar fără să spună ceva. Prietena ei, Minca Geică, i-a pregătit un ceai de tei cu miere și a întrebat-o: „Nuţi, ce-i cu tine? Eşti bolnavă?!”.

Citește și: Destinul tragic al unei mari actrițe. Eliza Petrăchescu și-a găsit sfârșitul la cutremurul din 4 martie 1977

Cântăreața i-a spus pe scurt că o visase mireasă pe Maria, sora ei mai mică, decedată nu de foarte mult timp, la vârsta de 22 de ani. În plus, cu două zile înainte, se mai întâmplase ceva straniu pe timp de noapte – la Suseni, câinele blând al familiei, Ciobi, urlase o noapte întreagă.

Seara, Filofteia Lăcătușu și soțul ei erau cazați la Hotelul Victoria din București. La ora 21:22, în Capitală a început cutremurul. Cântăreața de muzică populară și soțul ei au fost găsiți sub dărâmături, după 24 de ore. Au fost înmormântați în cimitirul din Suseni, de Ziua Femeii, pe 8 martie 1977.

Hotelul Victoria era fostul hotel Damaris, devenit ulterior Hotel de France, Grand Hotel Lafayette și Tunel de France. Clădirea fusese avariată grav la cutremurul din 1940. După cinci ani, își primise noul nume și fusese cârpită cu niște bârne de lemn ce aveau rolul de a susține parterul.