„Capela Sixtină a Estului” se află în România. Adevărata poveste a mănăstirilor din Bucovina

În minunata regiune a Bucovinei, te vei întâlni cu o comoară culturală și spirituală – opt biserici de epocă bizantină, cunoscute pentru poveștile lor bogate și pentru frescele spectaculoase care transformă pereții în adevărate opere de artă vii.

Construite în perioade tulburi, în urma decăderii Imperiului Bizantin, aceste mănăstiri pictate au prins viață cu ajutorul unor culori vibrante și reprezentări biblice pline de emoție.

În fiecare colț, întâlnești sfinți și profeți zugrăviți cu măiestrie, scene vii din viața lui Iisus Hristos și povestiri captivante despre începuturile omenirii și misterul vieții de dincolo de moarte.

Frescele, adevărate lecții de artă și credință, au avut un scop nobil – să transmită învățăturile lui Dumnezeu chiar și către țăranii care nu aveau acces la literatură. În acest univers plin de culori și simboluri, pereții bisericilor devin pagini desprinse dintr-o carte sacră, iar fiecare frescă te poartă într-o călătorie fascinantă prin istoria spirituală a Bucovinei.

Mănăstirea Voroneț, „Capela Sixtină a Estului”

Mănăstirea Voroneț, construită în 1488, este cea mai frumoasă dintre mănăstirile pictate. Potrivit legendei, mănăstirea a fost finalizată în doar trei luni și trei săptămâni și se dorea a fi o comemorare a victoriei din Bătălia de la Vaslui.

Picturile sale murale interioare și exterioare au făcut ca Mănăstirea Voroneț să fie recunoscută în lume drept „Capela Sixtină a Estului”. Împodobită din abundență cu fresce, nuanța intensă de albastru este cunoscut în mod obișnuit sub numele de albastru de Voroneț.

Mănăstirea Sucevița și legenda peretelui nepictat

Construită în 1585, Mănăstrirea Sucevița este una dintre ultimele mănăstiri decorate cu fresce din România. Mănăstirea este vopsită predominant în albastru-verde.

Toți pereții exteriori ai mănăstirii, cu excepția peretelui vestic, sunt acoperiți cu fresce. Legenda spune că unul dintre pictori a căzut de pe schelă și a murit, după care lucrările s-au oprit, iar ultimul perete a rămas nepictat.

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița a fost construită în 1532 de Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan al III-lea al Moldovei. A fost înființată ca o barieră de protecție împotriva cuceritorilor otomani din est.

Picturile predominant aurii și albastru închis de pe pereții exteriori au fost finalizate în 1537. Pe lângă numeroasele teme recurente în arta creștin-ortodoxă, unul dintre pereți prezintă fresce care înfățișează Asediul Constantinopolului.

Mănăstirea Humor, locul în care diavolul este femeie

Mănăstirea Humor este mică din punct de vedere fizic, dar, împreună cu Voroneț, este probabil cea mai bine conservată.

Construită în 1530, printre subiectele frescelor de la Humor se numără Asediul Constantinopolului și Judecata de Apoi, comune pe mănăstirile pictate din România. Dar o frescă care iese în evidență este cea a diavolului reprezentat ca o femeie.

Mănăstirea Arbore

Mănăstirea Arbore a fost construită în 1502 de către Luca Arbore, fiind dedicată Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

A fost pictată patru decenii mai târziu de Dragoș Coman, unul dintre cei mai mari pictori de pictură murală din secolul al XVI-lea din România.

Mănăstirea de la Pătrăuți, fondată de Ștefan cel Mare

Mănăstirea de la Pătrăuți, construită în 1487, este cel mai vechi lăcaș de cult care a supraviețuit, fondat de Ștefan cel Mare. Picturile murale, datând din jurul anului 1550, pot fi încă admirate pe fațada vestică.

În 1775, la scurt timp după ce Bucovina a fost anexată la Imperiul Habsburgic, mănăstirea a fost transformată în biserică parohială.

Mănăstirea Probota

Mănăstirea Probota a fost construită în 1530 și a fost prima mănăstire din Moldova care a avut fresce exterioare pictate.

Picturile exterioare s-au decolorat acum, dar cele interioare sunt bine conservate.

Biserica a fost parțial restaurată și reparată de mai multe ori în trecut.

Mănăstirea Suceava

Mănăstirea din Suceava, construită între 1514 și 1522, a servit inițial drept Mitropolie a Moldovei. În prezent, este sediul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Mănăstirea este închinată Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, un călugăr moldovean care a predicat în timpul ocupației turcești și a fost ulterior martirizat.