Ce mâncau românii la 1 Decembrie 1918. Nici vorbă de fasole cu ciolan la Marea Unire

Numeroși români sărbătoresc Ziua Națională cu o porție generoasă de fasole cu ciolan, dar românii prezenți la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 n-au celebrat Marea Unire cu acest fel de mâncare. De altfel, în programul evenimentului extrem de important în istoria țării a fost precizat că „banchete şi mese comune nu vor fi”.

„Programul marei adunări constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria”, realizat de un „comitet organizator”, i-a îndemnat pe localnicii şi cei din satele învecinate să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. În privința neorganizării unor mese, programul prevede o excepție pentru cei veniți de departe: „S-a făcut tot posibilul ca să fie provăzuţi cu alimente, în restaurantele din loc, în parte, şi la găzduitori“.

Ce mâncau românii la 1 Decembrie 1918

Cel mai probabil, românii de la 1 Decembrie 1918 nu mâncau fasole cu ciolan, mai ales pentru că ziua pică în timpul postului, când credincioșii nu consumă carne. În plus, majoritatea covârșitoare a românilor trăia în sărăcie, în urma Primului Război Mondial.

De altfel, chiar și la primul Crăciun al țării întregite, ceapa, mămăliga și „poșirca” erau principalele alimente „de lux” puse pe masă în zi de sărbătoare.

Ar mai fi de menționat că fasolea nu este tocmai un aliment autentic în România. Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator, a explicat că fasolea a ajuns printre alimentele populare în România abia după ce a fost importată. Mai exact, prin secolul al XVIII-lea.

„Avurăm mazăre, apoi am aclimatizat bobul (originar din zona mediteraneeană sau Asia Centrală), lintea (din Orientul Apropiat), fasole (din Americi) iar prima orezărie de la noi datează din sec. al XVIII-lea, în Banat.”, a spus el, potrivit HotNews.ro.

Totodată, afumătura a ajuns în România împrumutată din nordul Europei. „De aici și toată vărzăraia cu afumătură specifică Ardealului. împreunarea cu fasolea e totuși de dată mai recentă. Bașca, fasolea de dulce nu prea se cade în postul Crăciunului, așa că rămâne să ne întrebăm de unde și până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Națională.”, a adăugat el.

De unde a pornit tradiția referitoare la fasolea cu ciolan de Ziua Națională

Deși unii români obișnuiau să facă fasole cu ciolan de 1 Decembrie înainte de a fi lansată așa-zisa tradiție culinară de Ziua Națională îndrăgită de numeroase persoane, obiceiul s-a conturat datorită vedetei TV Teo Trandafir.

Pe atunci prezentatoarea unei emisiuni îndrăgite la Pro TV, Teo Trandafir a întins de zor farfurii cu acest fel de mâncare doritorilor, în cadrul campaniei „Marea ciolaniadă”, ce a marcat o aniversare a Pro TV-ului, televiziune lansată pe 1 decembrie 1995.

Ar mai fi de menționat că românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 Decembrie de mai puțin de 30 de ani. Mai exact, din 1990. Înainte, aceasta a ost sărbătorită la alte date: 24 ianuarie, în perioada 1861-1866, 10 mai, între anii 1869 – 1947, după care pe 23 august, în perioada 1948 – 1989.

Totuși, singura sărbătoare națională ce a fost menționată propriu-zis ca fiind Zi Națională a fost data de 1 Decembrie, în 1990. Toate celelalte date doar au fost considerate „zile naționale“ prin sugestiile guvernanților și acceptanța publicului.