Cele mai penibile pregătiri pentru vizitele lui Nicolae Ceaușescu. Porcii se spălau cu șampon și un oraș a fost dărâmat pentru „tovarășul suprem”

Pregătirile pentru vizitele de lucru ale lui Nicolae Ceaușescu și ale aghiotanților lui începeau din timp. Autorităţile locale asfaltau, măturau şi puneau panseluţe pe traseul stabilit pentru coloana prezidenţială, în școli erau selectați cu atenție și supuși unor analize medicale copiii care să-l întâmpine cu adorație pe tovarășul suprem, iar uneori toate demersurile se adânceau mult în penibil.

Printre cele mai penibile pregătiri pentru aceste vizite de lucru, pe care le-au făcut timp de 25 de ani Nicolae Ceaușescu și soața lui, Elena Ceaușescu sau „tovarășa academician”, se numără șamponarea și parfumarea unor porci, plimbarea unor vite, dar și distrugerea unui oraș.

Porci spălați cu șampon și parfumați pentru Ceaușescu

În anii 1980, în comuna Belciugatele din județul Călărași, la o expoziție cu animale de rasă, porcii au fost şamponaţi şi parfumaţi ca să dea bine în ochii mai-marilor Partidului Comunist Român.

„Mi-aduc aminte o întâmplare hazlie acum, dar foarte serioasă la acea vreme. Se organiza o expoziţie la Belciugatele, la o fermă de bovine. Din judeţ, de la Combinatul pentru creşterea şi Industrializarea Cărnii de Porc Modelu, au fost aduse cele mai frumoase exemplare de purcei.

Animalele nu puteau însă fi expuse oricum. Atunci s-a decis să fie îmbăiaţi. Cu furtunul, toţi purceii au fost spălaţi cu şampon. Muncitorii îi curăţau cu peria de paie”, a povestit un fost angajat la Combinatul de Porci.

Cele mai frumoase vite, plimbate prin țară

De asemenea, cele mai frumoase vite erau plimbate prin țară pentru ca Ceaușescu să aibă o imagine idilică. Dacă trecea pe lângă o comună, pășunile erau „înfrumusețate” cu aceste animale, aduse din alte comune.

„Vitele erau aduse cine ştie de pe unde, din ce sate, ca totul să arate bine. La fiecare vizită veneau sute de oameni, mai mult în silă. Lumea era conștientă de exagerările cu pregătirile şi ca să se desprindă de o realitate îngroşa adevărul. Să nu uităm că poporul român era vestit şi în trecut pentru superstiţiile sale.”, a povestit istoricul Vasile Lechinţan.

Istoricul a mai povestit că la una dintre vizitele de lucru făcute de Ceaușescu la Cluj-Napoca au fost vopsiți copacii de pe marginea drumului, în zona localităţii Jucu. Alţi clujeni au povestit că ar fi fost vopsite chiar și frunzele din copaci pentru o vizită a dictatorului Combinatul de Utilaj Greu din zona industrială a orașului.

Un nevinovat, țintă pentru lunetiști

Nevoia unei imagini perfecte pentru ochii lui Ceaușescu se aplica peste tot. În octombrie 1976, Tovarășul avea să participe la inaugurarea monumentului de la Guruslău, realizat în acel an de sculptorul Victor Gaga.

Pentru eventualitatea în care procesul de dezvelire a monumentului nu ar decurge cum trebuie, arheologul Alexandru Matei a fost urcat pe monument, „înarmat” cu un cuţit şi pregătit să taie frânghiile ce ţineau pânza.

„Pe lângă faptul că putea deveni ţintă pentru lunetişti, pentru că el era pe monument cu un cuţit în mână, s-a întâmplat să fie şi uitat, acolo, sus, toţi ceilalţi plecând fără a-l da pe colegul nostru jos”, a povestit istoricul Marin Pop.

Grijă pentru tocurile Elenei Ceaușescu

Dan Rusu, fost director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla între anii 1975 şi 1999, a fost marcat pe viață de o vizită de lucru făcută de Nicolae Ceaușescu, în anul 1983. După cum a spus el, toate pregătirile și vizita propriu-zisă l-au îmbătrânit cu zece ani.

Printre altele, fostul director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla a povestit cum a fost turnat bitum pentru ca nu cumva Elena Ceaușescu să-și prindă vreun toc, așa cum se întâmplase anterior.

„În curtea unității erau mai multe linii de cale ferată, iar un ofițer de securitate ne-a obligat să punem la trecerile peste acestea, între șină și contrasină, scândură decupată, rindeluită la nivel, pentru că tovarășa își prinsese odată tocul într-un loc ca acesta. În plus, s-a turnat bitum pentru nivelare completă, să nu se întâmple ceva.”, a povestit el.

„Ceaușescu ar fi trebuit să viziteze de fapt fabrică de chibrituri, construită cu utilaje aduse din China, în schimbul unor mărfuri exportate de România, însă fabrica nu era încă pusă în funcțiune la acea dată, astfel că s-a hotărât traseul unui tur prin celelalte puncte din Combinat.

---

Citește și: „Ionel, Ionelule”, o melodie născută în tortură. Chinul prin care a trecut autorul ei. „L-au încuiat și i-au dat doar biscuiți”

---

Totul trebuia zugrăvit, vopsit, adunat, curățat, stivuit, aranjat depozitul, măturată curtea. Am marcat culoarele cu alb, după lege. Abia după aceea, mi s-a spus că că tovarășei nu-i plac culoarele vopsite alb, cum prevedea protecția muncii, așa că am pus angajații din fabrica de scaune să umble peste ele, încoace și încolo, ca să pară vechi, să nu avem probleme.

La fabrica de PAL s-au schimbat geamurile de sticlă. A venit un șef mare: „Nu vedeți că geamurile sunt pline de motorină?” Într-adevăr, era o sticlă ondulată, de calitate slabă, care arătă rău. S-a spart toată sticla de pe o fațadă de câteva sute de metri pătrați și s-a înlocuit.”, a mai povestit fostul director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla.

Un oraș dărâmat pentru Nicolae Ceaușescu

Însă, de departe cel mai de necrezut incident din seria pregătirilor pentru vizitele lui Nicolae Ceaușescu în țară va rămâne pentru totdeauna cel din Zimnicea. După marele cutremur din 4 martie 1977, oraşul a fost dărâmat şi reconstruit din temelii.

Cutremurul a avut loc când în timpul unei adunări de la Căminul Cultural în care urma să fie „înscăunat” noul primar, noul secretar al Partidului Comunist Român Zimnicea. Seismul a întrerupt ședința. Un activist speriat a dat fuga la un telefon și a raportat că orașul a fost distrus în proporție de 80%, fără să facă o evaluare temeinică înainte.

---

Citește și: Povestea de dragoste tulburătoare și uitată dintre doi mari români. I-a salvat chiar și amantele, din iubire

---

Întrucât Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita în oraş imediat după cutremur, activiștii au luat o decizia de a „aranja” Zimnicea să arate exact așa cum a fost raportat. După acea vizită, Ceaușescu a ordonat ca 12 judeţe să ajute la reconstruirea orașului.

Prima vizită de lucru a lui Nicolae Ceauşescu în țară a avut loc la C.A.P. Gheorghe Doja din Câmpia Bărăganului pe 27 iunie 1965. Cea din urmă astfel de vizită a avut loc în octombrie 1989, în judeţele Botoşani şi Suceava.