Ziua în care Nicolae Ceaușescu a uitat că este ateu. A ordonat să fie șterse toate dovezile

Nicolae Ceaușescu a uitat pentru o secundă din viața lui că era ateu. A pupat mâna unui preot. Imediat ce și-a dat seama de gravitatea gestului său, a ordonat să fie șterse absolut toate dovezile.

Însă, în secunda în care a făcut gestul ce i-a pătat imaginea de ateu convins, Nicolae Ceaușescu n-a mai gândit. Dictatorul era îndurerat de moartea mamei lui, Alexandrina, născută Lixandra Badea, care provenea din familia unui ofițer din armata lui Tudor Vladimirescu.

Nicolae Ceaușescu, împotriva firii lui, de dragul mamei sale

Descrisă drept „muncitoare și grijulie cu cei din jur”, Alexandrina Ceaușescu a fost și extrem de credincioasă. Știind acest lucru, Nicolae Ceaușescu a fost de acord ca slujba ei de înmormântare să fie oficiată de un sobor de preoți. Asta după ce la înmormântarea tatălui său, Andruța, în 1969, acceptase doar doi preoți.

Pentru mama lui, Nicolae Ceaușescu și-a înfrânt chiar și teama de blestemul zilei de 7.7.77 – cei înmormântați în acea zi ar fi urmat să călătorească, fără a putea trece Styxul, până la următoarea „aliniere” a oricărui alt număr.

Deși ar fi vrut să amâne înmormântarea mamei, de teama acestei date, Nicolae Ceaușescu a mers la Scornicești. Nu doar că a fost la biserică, dar a făcut și gestul unui credincios – acela de a săruta mâna unui preot. Imediat după aceea, dictatorul și-a pupat mama pe frunte, iar aceasta a fost înmormântată conform datinei creștine.

De dragul mamei lui, Ceaușescu, care încă nu începuse să demoleze biserici una după alta, nu s-a oprit aici. A ridicat o biserică la Scornicești, pentru ea. Părinții săi au fost pictați în interiorul lăcașului de cult, precum ctitorii.

Elena, apariție neobișnuită la înmormântarea soacrei

În ziua înmormântării Alexandrinei Ceaușescu s-au făcut poze și înregistrări video. Elena Ceaușescu a avut o apariție neobișnuită la astfel de ocazii. A respectat cutumele, până la un detaliu.

Deși a fost îmbrăcată în negru din cap până-n picioare și a purtat un batic, Elena Ceaușescu a purtat și un ruj roșu aprins.

În ciuda faptului că a dat ordinul să se construiască o biserică pentru mama lui, ulterior, Nicolae Ceaușescu a dat startul unei serii de demolări ale lăcașelor de cult, ca să facă loc unor construcții comuniste.

La ordinele lui, au fost distruse: Biserica Enei (1977), biserica Buna Vestire (1981),  biserica Izvorul Tămăduirii (1982), biserica Albă Postăvari, Mănăstirea Cotroceni, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Gherghiceanu, Biserica Spirea Veche (1984).

Lista a continuat cu bisericile Sfântul Nicolae Sârbi, Sfântul Mina (1985), Sfântul Nicolae, Sfântul Nicolae Jitniţa (1986), Mânăstirea Pantelimon, în același an. Au mai urmat: biserica Doamna Oltea, tot în 1986, biserica Olteni, biserica Sfânta Vineri, Mănăstirea Văcăreşti, biserica Sfântul Spiridon Vechi, biserica Bradu Staicu, Biserica Sfânta Treime (1987).

De altfel, după luarea puterii, regimul comunist a impus ateismul în masă. Religia era considerată de comuniști drept un mod al omului primitiv de a vedea lumea, în timp ce biserica era considerată o instituție care îl exploata pe om. Mulți preoți au fost arestați și declarați dușmani ai poporului, în timp ce numeroși români se fereau să fie văzuți pe la biserică.

Biserica Ortodoxă Română a fost lăsată să existe şi să-şi continue activitatea, dar subordonată regimului comunist. Acesta aviza numirea episcopilor şi componenţa Sfântului Sinod, impunând chiar şi numirea patriarhului, care se dorea manipulat după voie.

Religia a fost eliminată ca obiect de studiu din școli. Copiilor le era interzisă participarea la slujbe, inclusiv în marile sărbători creştine, fiind obligaţi să participe la activităţi pioniereşti. Profesorii nici nu îndrăzneau să nu se declare atei de teama concedierii și a pușcăriei.